POEZIA LUI GEORGE CANACHE

Notă biobliografică
–Născut la 26 ianuarie 1953 în comuna purcăreni
judeţul Braşov
-Absolvent al Facultăţii de filologie din Bucureşti,
secţia română-franceză, cu lucrarea Introducere în
po(i)etica lui Geo Bogza
-A debutat în revista Astra(Braşov), 1971
– Până în 1989,redactor la Scâteia tineretului,
Colaborator cu versuri, reportaje la Luceafărul,
România literară, Astra, Amfiteatru,etc.
-După 1989, redactor şi secretar general de redacţie la
Zig-Zag şi Expres, redactor şef la Europa Liberă (
revistă editată de Expres).
– 1996-2002. redactor şef-adjunct la Azi, coordonatorul
suplimentelor Feţele culturii, Azi-literar şi ABC
-membru al Uniunii scriitorilor din 1993
Volume tipărite

Vară de amiază (editura Junimea 1978), premiul
Uniunii Scriitorilor şi al Junimii la Festivalul Nicolae
Labiş, 1975); Amiaza lui Empedocle (editura Cartea
Românească, 1983), Îngerul Exterminator (editura
Cartea Românească, 2002), Cartea lui Ionuţ ( basm în
versuri,2002), Ardealul (editura Viitorul
Românesc,2003), Powder-Uimire ( editura
Deliana,20060, Războiul şfărşitului lumii nu va avea
loc (Editura Delian, 2008, antologie de autor cu o
prefaţă de Eugen Simion), Iubire, la capătul nopţii,
ghilotina (jurnal-eseu, editura Nouă, 2010,), (Contra)
bandă cu moravuri subţiri (Publicistică, vol.I.,2011).
Scenarii radiofonice:

–Întoarcere din cruciadă (după Radu Gyr), Libertatea
de a trage cu puşca (după Geo Dumitrescu), Heraldica
iubirii (după Radu Cârneci)- difuzate la Radio România
Cultural.

-1996-2005: rubrica bi-săptămânală Radiografii
culturale ( Radio România Cultural).
Distincţii

-Distincţia Culturală, Academia Română, 2001
-Premiul pentru poezie: Asociaţia Scriitorilor Bucureşti,
2007 (pentru volumul Powder-uimire)

Referinţe în volume:

–Însemne ale modernităţii (II), ed. Cartea Românească,
nicolae Ciobanu, 1979.
–Literatura română contemporană, ed. Eminescu,
Laurenţiu Ulici,1995.
–Dicţionarul general al literaturii române, literele S-T,
Academia Română,2008
Mi-e dor de Sparta!

Încă din tinereţe, când citea prin cenacluri,
George Canache a atras atenţia criticilor,
lectorilor de poezie şi împătimiţilor printr-o
”îndrăzneală ” care nu se referea la exuberanţa
gesturilor, ci la ideea de a scrie/compune într-un
anume fel: scurt/semnificativ.

Prin februarie 1980, Constanţa Buzea, marea,
regretata poetă, nota în revista Amfiteatru că
lirismul lui George Canache ”poate fi asemuit nu
cu o ramură care se poate frânge în august sub
greutatea fructelor, ci cu aceeaşi ramură, în
februarie, care nu pare, la prima vedere, să promită
mare lucru”. Aparent, căci eu cred că această
imagine trimite la seva care se pregăteşte pentru
ciclul vital, roditor.

Mai târziu, Nichita Stănescu citea în versurile
lapidare, spiritul haiku-lui, spiritul prin care am
putea întrezări câte ceva din ”taina luminii”.
Numai că, suntem atenţionaţi, concis şi
pătrunzător, ”Prin lumină nu se mai vede absolut
nimic”. Se întreba dacă, cumva, este vorba de
şarpele Uroboros, cel care se hrănea mâncându-şi
propria-i coadă.

La rându-i, Ovidiu S. Crohmălniceanu,
amfitrionul, criticul generos şi colocvial cu
studenţii, dar aspru cu judecăţile critice, în
septembrie 1988, observa că poetul, ”uzând de
sugestie, împinge versurile către o imagine
percutantă”.

Să (ne) provocăm şi cultivăm imaginaţia
Astfel văd poemul YEAR 1961 (editura Biblioteca
Bucureştilor).

O carte – proiect. O carte într-un poem. Poemul
este dedicat primului cosmonaut, Yuri Gagarin.
Anul Domnului 1961. Este tradus în limbile rusă,
franceză, engleză, sanscrită şi urdu.
O carte – spectacol. Plăsmuită (Cartea!) după
imaginaţia evlavioasă, cucernică a autorului. Da,
pentru că steaua Yuri se ruga şi se închina!
După cum, cei din Arca – Terra, la rândul lor se
rugau şi se închinau!

Un spectacol editorial unic care te indeamnă la
meditaţie şi visare.
Spectacol care celebrează prima izbândă în istoria
cuceririi spaţiului.
Spaţiu al unei Galaxii pe care doar cei iniţiaţi
pretind că o pot….delimita.
Viorel Sâmpetrean