POEŢI ROMÂNI LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE HAIKU DE LA Pecs
Pecs, una din capitalele culturale ale Europei în anul 2010, alături de oraşul Ghent din Belgia, a găzduit în zilele de 6-8 august Festivalul Internaţional de Haiku organizat de Asociaţia Mondială de Haiku (World Haiku Association) condusă de Ban’ya Natsuishi şi de Societatea de Prietenie Ungaro-Japoneză al cărei preşedinte este doamna Judit Vihar. La festival au participat 35 de
poeţi din 10 ţări. Delegaţia românească alcătuită din şapte persoane a fost cea mai numeroasă după cea a ţării gazdă şi deosebit de activă. Noul preşedinte
al Societăţii Române de Haiku, Valentin Nicoliţov, fost ofiţer de carieră, înainte de a se afirma ca poet şi ziarist s-a remarcat ca autor sau coautor al unor inovaţii sau lucrări în domeniul tehnico-ştiinţific. La Pecs, domnia sa a prezentat situaţia poemului haiku în România, ţară în care acest gen de poezie, azi în plină vogă, are o largă răspândire. Participanţii au putut să admire antologia abia ieşită de sub tipar pe care poeţii români au publicat-o cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la fondarea de către Florin Vasiliu, şi el militar de carieră, a Societăţii Române de Haiku. De asemenea, poeţilor din alte ţări le-au fost prezentate cele mai recente numere ale revistei de interferenţe culturale japoneze-române, „Haiku”, publicaţie care apare fără întrerupere de peste 20 de ani. La rândul său, Laura Văceanu a prezenta activitatea Societăţii de Haiku din Constanţa şi revista acesteia, „Albatros”, iar poetul şi criticul literar Marius Chelaru, membru al Uniunii Scriitorilor, le-a vorbit participanţilor despre implicarea revistelor „Poezia” şi „Carmen Balcanica” în promovarea poeziei de sorginte niponă, la intensificarea schimburilor culturale cu poeţii din alte ţări, îndeosebi cu cei din spaţiul balcanic. Printre cărţile care au fost lansate în cadrul festivalului s-a bucurat
de succes volumul de poezii „Biglisanje” al scriitorului croat Stjepan Rojic. Volumul este însoţit de două studii critice substanţiale semnate de scriitorii
români Vasile Moldovan şi Eduard Ţară. Constituie şi acesta un semn al bunei colaborări ai poeţilor de profil din cele două ţări prietene. În una din seri, gazdele festivalului i-au invitat pe oaspeţi la o plimbare prin centrul oraşului. În vitrinele celor mai importante instituţii şi ale celor mai renumite magazine erau afişate haiku-uri reprezentative ale participanţilor, în engleză, maghiară şi limba în care au fost scrise. Şase poeţi români au avut privilegiul să-şi admire poeziile, inclusiv în limba maternă, în vitrinele luminate ca ziua ale oraşului Pecs. Numele fericiţilor autori sunt: Marius Chelaru, Vasile Moldovan, Ecaterina Zazu Neagoe, Valentin Nicoliţov, Amelia Stănescu şi Laura Văceanu. O surpriză plăcută a fost şi plimbarea efectuată prin cele mai
pitoreşti părţi ale oraşului. O asemenea plimbare în care poeţii se inspiră din frumuseţile văzute şi scriu poeme se numeşte ginko. Poemele au fost scrise chiar în timpul plimbării iar juriul a deliberat imediat după aceea. Premiul municipiului Pecs a fost obţinut de un român, scriitorul Marius Chelaru din Iaşi pentru următorul micropoem: Amurg de vară în Pecs-/în fiecare fereastră/un poem haiku. Festivalul internaţional de haiku a avut un larg răsunet. Dintre autorii români cea mai mediatizată a fost mezina grupului, poeta Amelia Stănescu din Constanţa. Tinereţea şi frumuseţea compatrioatei noastre au sporit, în ochii criticilor, caratele poeziei. La fel de popular a devenit pentru poemul premiat Marius Chelaru. Despre ambii poeţi români s-au făcut referiri elogioase în reviste din Ungaria, Japonia, Australia şi Bulgaria. Iar următorul haiku al Ecaterinei Zazu Neagoe a fost comentat într-un studiu din revista japoneză „Ginyu”: „Un singur desen/şi paşii au dispărut / în urma noastră”. 20 la sută din poeziile incluse în antologia „Vilag Haiku Festival/ World Haiku Festival” aparţin poeţilor români.
Pe ansamblu, prezenţa românilor la Festivalul internaţional de poezie de la Pecs s-a bucurat de prestigiu iar poeţii noştri şi-au lărgit relaţiile de prietenie cu haijini din alte ţări, dovedindu-se cu adevărat mesageri nu numai ai poeziei, ci şi ai păcii şi bunei înţelegeri între creatori din spaţii şi limbi atât de diferite.
Vasile MOLDOVAN
