Selectați pagina

PAȘI PRIN EVOLUȚIA TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR – 30 ANI DE REVOLUȚIE

Viorel GAFTEA

Trecerea primilor 30 de ani după
Revoluția română din 1989, ne
prilejuiește să facem o trecere în revistă a
unei perioade de profunde transformări în
tehnologia informației și a comunicațiilor
(TI&C), industrie dar și în concepte și societate.
“Academicianul Mihai Drăgănescu; profesor,
om de știință, filozof, manager și cetățean” a fost
cel care a intuit aceste transformări profunde,
a participat la pașii premergători și a marcat
în societatea nouă și în Academia Română rolul și locul
acestora prin înființarea Secției Academiei Române. Cartea
lansată cu ocazia Aniversării a 25 de ani, în anul 2017, în
Editura AGIR, 2017, cu coordonatori profesorul Stefan
Iancu, Nora Rebreanu (soția academicianului), marchează
atât evenimentul cât și evoluția TI&C ( Tehnologia
Informației și Comunicațiilor).

Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri a prilejuit
lansarea de către Academia Română a unei serii de 30
volume „CIVILIZAȚIA ROMÂNESCĂ”, urmată de
alte cărți editate ca: Istoria informaticii românești”(IIR)
coordonată de Marin Vlada, Monografia informaticii
din Romania de prof. Marius Guran, Școala românească
de micro și nanoelectronica sub coordonarea acad. Dan
Dascălu, seria „ELECTRONICA ROMÂNEASCĂ – o
istorie trăită” coordonată de Nona Milea și altele.
Saltul tehnologiei informației și comunicațiilor în
ultimii 30 de ani a marcat etape spectaculoase cu referințe
de menționat, la momente istorice: apariția și utilizarea
largă a internetului după 1993 în Romănia, comunicațiile
mobile, platformele de servicii globale începând cu cele
de informare, motoarele de căutare, apoi serviciile sociale,
comerciale, turistice, comerțul electronic. Urmarea a
fost saltul uriaș calitativ și cantitativ în microelectronică,
robotică, inteligență artificială, „cloud și quntum
computing”, pe un suport tot mai avansat de comunicații,
internet și apariția dispozitivelor Internet of Things-IOT,
miniaturizarea puternică în electronică.
Motoarele informatice dezvoltate astăzi pentru
lexicul diverselor limbi, traducere și vorbire, impulsul
fiind dat de performanțele calculatoarelor și comunicațiilor
mobile, tehnologiile tot mai avansate ca viteză și
performanțe în sistemul 5G, constituie deja infrastructura
și punctul de plecare spre o nouă față a lumii, economiei și
societății inteligente, digitalizate.

Revoluțiile industrile până în prezent au fost
subclasate de cea a informaticii.
Istoria recentă a evoluției TI&C și a
calculatoarelor în ultimii 30 ani se suprapune pe
deplin cu anii de tranziție, post revoluția din 1989
și ai existenței Secției de Știința si Tehnologia
Informației a Academiei Române, prin realizările și
contribuțiile tuturor membrilor secției dar și a
altor secții. De altfel România se poate lăuda în
informatică și în realizari din etapa anterioară.
Câteva întrebări creionează cadrul acestei evoluții și
revoluții între anii 1992-2017:
– de unde am pornit ? industria, fabricile, institutele,
produsele create și cum stăteam comparativ?
Anii 1991-1992, imediat după evenimentele
revoluționare din 1989-1990, înregistrau încă prezența
și activitatea productivă în fabrici de profil electronică,
automatizări, calculatoare, echipamente, dispozitive
și componente, aparatură electronică, comunicații și
telefonie (FEA, FCE, IIRUC, FEPER, CONECT, IEMI,
RCD, IEIA Cluj, CINESCOAPE, ELECTRONUM,
ELECTROTEHNICA, ELECTROMAGNETICA,
AUTOMATICA, ELECTRONICA, ELECTRONICA
INDUSTRIALA, etc).

Existența fostelor fabrici de ferite (Urziceni),
de memorii (Timișoara), de dispozitive și componente
electronice (IPRS, Microelectronica –București), urma
să fie afectată atât ca ”Producție și Export” de căderea
interesului unor piețe din țările CAER și CHINA. Institutele
de cercetare în informatică și calculatoare, automatizări,
componente și comunicații (ICI, ITC cu filiale, IPA cu
filiale în țară, CCSIT, INSCC), au rezistat cu greutate și
mai mult din inerție valului de schimbare tehnologică.
Activitatea s-a orientat pe import și asamblare; au
apărut producții locale în firme private (Eboda, ALLView
(în Brașov), Solectron, Kathrein în (Timișoara) sau
investițiile NOKIA la Cluj pentru scurt timp.
Ultimii ani și 2020 marchează reorientarea
direcțiilor clasice amintite, spre nano și biotehnologii,
spre noi concepte precizate filozofic prin teoriile lui M.
Drăgănescu și a multor membri actuali ai Secției, către noi
direcții vizionare.
Prima întrebare care se pune este: cine/ce a
revoluționat domeniul? Răspunsul scurt este: comunicațiile
și internetul care au creat mobilitatea în toate domeniile

inclusiv cea umană.
De la primele rețele de date construite în țară, pornind
din 1985 cu rețelele de date RENAC/RENOD realizate
prin conectarea de minisisteme, în timp ce comunicațiile
erau la nivel de telefonie fixă pe fir, telefon cu cuplaj, linii
închiriate, conectare prin modem, evoluția a fost fantastică,
de neimaginat chiar și pentru cei (ca subsemnatul), care ca
radioamatori aveau acces la comunicarea internațională
sau ca angajați în service (IIRUC) au construit și depanat
toate aceste rețele și tipuri de calculatoare (Felix,
M18, Independent, Coral) cu periferia lor, inclusiv cu
participarea la service în străinătate (țările est europene din
CAER, China, Siria unde au fost exportate calculatoarele
românești).

Evoluția în comunicații este marcată de câteva
repere, inițiate și parcurse în acești 30 de ani:
– 1992 Nodul de date EARN (European Academic
Research Network) în România;
– 1993 Prima conectivitate Internet;
– 1993 EUNET SRL – primul operator privat
Internet, cu conexiune fir la Viena apoi Amsterdam;
– 1993 Telefonica România (Zapp) – apar pagere,
rețea CDMA;
– 1997 Operatorii GSM; MobilRom (Orange) și
MobiFon (Vodafone) se dezvoltă;
– Acces Internet prin VSAT, fibra optică;
– 2005 apare Cosmote (Telekom din 2014);
– Apar operatoriii de cablu TV, Rețele cartier,
trecerea spre Internet la 100Mhz;
– Rețele naționale fibră optică; Romtelecom, CFR,
Transelectrica, STS și radio național;
– 2017, telefonie mobilă, internet pe mobil 4G, 5G,
wifi, GPS, aplicații social media,
– 2020 va marca implementarea mai largă a
tehnologiei 5G în comunicațiile mobile, o nouă revoluție
în viteza de – comunicație, volumul de date, multitudinea
de noi utilizări.
Explozia tehnologică, s-a manifestat ca număr de
echipamente și prin implozia în mărimea echipamentelor.
Dacă de la primele calculatoare cu tuburi
electronice realizate de Victor Toma din 1965 (MECIPT-2)
sau cu circuite integrate și discrete (FELIX C-256)
(IRIS 50) cu dimensiuni și volume de metri cubi (1mc =
100x100x100cm), s-a trecut la centimetri cubi (1cmc =1
x 1 x 1 cm), la calculatoarele „personale” ( LX881, ZX81,
HC80 și altele compatibile Spectrum), la tablete și mobile,
astăzi ecranul dispozitivului este cel care dictează mărimea
unității de calcul.

Evoluția sinergică în TI&C, calculatoare, servicii
și social media, a dat naștere la oportuniăți de neimaginat
dar și la amenințări informatice, cibernetice. Noile tipuri
de servicii de comunicare apărute: 2003 Skype, 2004
Facebook, 2001 3G, Wikipedia 2005 YouTube, 2007
iPhone, 2008 Twitter, 2009 4G, 2011 Cloud computing,
au adus cu sine viruși informatici, troieni și alte tipuri
de amenințări. Implicații majore în gestiunea datelor
informatice au fost semnalate în 2013 de Eduard Snowden
sau 2016 prin fenomenul Panama Papers. Asocierea “
Știința și tehnologia informației” cu internet, servicii, este
sinergică azi cu securitate cibernetică dar și cu risc TI&C.
Reinventarea culturii, artei, educației, televiziunii,
cinematografiei și mass-mediei digitale s-a transformat în
fenomen de masă, a schimbat cererea și oferta în domeniu.
Schimbarea paradigmei apare în domeniile culturale
gestionate acum de/și prin TI&C:
– e-Cultură, biblioteci digitale, sisteme ca
EUROPEANA;
– digitizarea masivă, multidisciplinară a vieții,
creației și activităților;
– sisteme de informare te tip WIKI ….media, …pedia,
…leaks;
– identitatea electronică, e-ID;
– servicii e-Learning, e-Governance, e-Banking,
e-Commerce, e-Finance, e-Sănătate, (eHealth),
telemedicină, e-Services;
– comunicare digitală, procesarea de text-limbajtraducere automată prin mijloace electronice;
– implementarea conceptului smart, smart, smart !
…people, cars, city, grid, TV, etc.;
Social media și societatea în continuă transformare:
informațională – a cunoașterii, – a conștiinței.
Explozia necontrolată în volum a informației, datele
generate de om, mașini, instrumente, volumul imens de
date, culminând și cu …date spatiale, au facut ca saltul
de la unitatea de informație ”Bit 0 /1”, la text – audio –
imagine – film – spațiu – realitate virtuală, să fie o lume
multi dimensională.
Toate acestea au dus la o explozie necontrolată
a datelor și informației, apariția unor noi tehnologii și
concepte: RFID, IOT, Human Brain Model, Artificial
Intelligence în Machine learning, Robotică, Cibernetica,
Big Data, GPS, Cloud Computing, Facebook, Twitter și în
multe altele.
Ce rezerva viitorul ?
Viitorul merită să-l intuim luând în seamă pentru
România, atât indicatorii societății informaționale „DESI”,
care ne ”readuc pe Pământ” prin valorile mici, dar și prin
trendul global spre ” integrarea totală”, OM – MAȘINĂ MOBILITATE, elemente care împreună sunt generatoare
de un nou tip inteligență individuală, artificială și colectivă,
transformând și societatea.

Parcurgerea succintă a domeniilor supuse
transformărilor conceptuale și funcționare ar fi o paralelă
între „societate și servicii” versus „tehnologii”:
– sănătate, economie versus cibernetică, robotică;
– comunicații versus GPS, navigare spațială;
– educatie, cultură versus machine learning;
– cercetare versus inteligență artificială, model
electronic al creierului -human brain model;
– biblioteca versus big data, cloud;
– nano – bio – technologie versus RFID, IOT.
Industria, energia, serviciile sunt beneficiarii majori
ai tehnologiei informației și comunicațiilor iar educația
digitală începe odată cu alfabetizarea, poate prin jocuri

chiar înainte.
Există mari decalaje în România privind
informatizarea serviciilor e-guvernare, e-cadastru,
e-sănătate, chiar și e-comerț, e-turism, unde platformele
globale tind să acapareze toate informațiile și să devină
universale. Secția de Știința și Tehnologia Informației a
sărbătorit în 29 Mai 2017, în Aula Academiei Române,
primii 25 de ani de la înființare, dar rămâne să aflăm și din
mediul academic noi contribuții în domeniul care devine
prioritar. Cercetare și inovarea este reprezentată în general
prin firme și corporații străine. Educația ține pasul cu
destulă greutate cu saltul tehnologic.
Concluzionând, tehnologia informației și comunicațiile au permis salturi spectaculoase în civilizația umană
care depășesc la scară de istorie saltul uriaș realizat de
om în descoperirea marilor continente, apoi a energiei
electrice și celei nucleare sau a zborului.
Consistența salturilor realizate în ultimii 30
de ani este echivalentă salturilor anterioare realizate
pe parcurs de sute de ani. Apropiindu-ne astăzi de
limitele date de dimensiunile atomului în tehnologie,
viitoarele descoperiri se vor baza pe inventivitate și spre
valorificarea cunoașterii actuale.
Dr. ing. Viorel Gaftea,
Secretar științific al Secției „Știința și tehnologia
informației”, Academia Romînă

Arhivă