Narcis ZĂRNESCU – DESPRE RÂNJETUL MONSTRUOS AL GLOBALIZĂRII
DESPRE RÂNJETUL MONSTRUOS AL GLOBALIZĂRII
Narcis ZĂRNESCU
Cu toții ne gândim, cu toții ne temem că tragedia acestui popor se poate întinde, poate contamina întreaga Europă și întreaga Lume. Poate deveni o pandemie mortală, fără posibilitatea de a fi oprită de vreun vaccin. Asistăm, cu toții, de câtva timp, la o criză a globalizării, dar și la o globalizare a crizei. O globalizare la minut ! O globalizare tip fast-food ! Observăm, în direct, cum globalizări secvențiale, cum au mai fost și vor mai fi – globalizări economice, comerciale, militare, politice –, ajung la o massă critică, explodează și escaladează. Războiul devine, brusc, o soluție pentru ieșirea, temporară, dintr-o criză a globalizării. Vor urma altele. La fel de dramatice. Omenirea nu va învăța nimic, ca de obicei, din această criză, pe viu, pe cord deschis, cu care istoria ne schingiuieste.
Fenomenul globalizării ‘prins’ într-un război adevărat, în Ukraina, cu victime omenești și distrugeri de bunuri, se crispează, dă rateuri. Apar reacții și solidarități, pe care strategii globalizării nu le identificaseră, nici nu le codificaseră. Astfel : Grupul de hackeri sau hacktivisti Anonymous a declarat „război cibernetic” împotriva Rusiei, după ce Vladimir Putin, Țarul roșu, a declanșat invazia Ucrainei. După atacarea canalului de televiziune rusesc RT, hackerii reușesc să „spargă” baza de date a Ministerului Apărării din Rusia. O altă comunitate de hackeri activiști din Belarus, care se opun regimului rus, numit Partizanii Cibernetici din Belarus, se autointitulează „grup tactic al Belarusului” pentru a lucra cu hackeri voluntari, în scopul de a ajuta armata Ukrainei în lupta digitală.
Astfel, apar forme noi de tribalizare globalizantă și globalizatoare; tipologii comunitare noi. Guvernele ostile, invazioniste, războinice, pot produce, se pare, comunități transguvernamentale pașnice, care luptă împotriva guvernului din propria lor țară. Acest nou tip de globalizare la minut, un fel de task-force neoficial, civil, umanitar, acționează asupra conștiinței : în forma sa afectivă, sensibilă, sentimentală, empatică.
În cazul de față, simt nevoia să redenumesc fenomenul, pentru că este o mutație suferită de globalizarea clasică. Astăzi, asistăm, implicați cel puțin emoțional, la o « globalizare pro-Ukraina », care devine virală, de la o clipă la alta. Oamenii din mediul virtual au reacționat pozitiv la postarea grupului Anonymous. Mii de persoane din mediul virtual cer să se facă dreptate și Rusia să fie pedepsită pentru toate evenimentele sângeroase din Ukraina.
Există și potențiale măsuri oficiale, dar lipsește voința politică. De ce ? pentru că voința economico-financiară este mai puternică. Conflictul civilizațional, după modelul Huntington, a fost înlocuit de conflictul inter-interese, susținut de eterna goană nimicitoare după profit. Un profit nejustificat socialmente sau umanitar. Un profit absurd, distructiv și autodistructiv, în timp.
Invazia Rusiei va afecta aproape toate zonele planetei, însă niciuna nu va fi la fel de afectată ca Europa. După invazie, oficialii UE au îngheţat acţiunile ruseşti din Uniunea Europeană şi au restricţionat accesul băncilor ruseşti la piaţa financiară europeană. Toate aceste măsuri vor avea efecte globale. Vor declanşa valuri tsunami, cu anvergură variabilă şi morfologii necunoscute. Dar această globalizare economico-financiară este cenzurabilă de și prin voința politică unională, comunitară, până la punctul unde se poate bloca sau poate deveni ineficientă, din cauza nerespectării ritmului specific; a foii de parcurs.
Concret : Comisia Europeană nu poate impune sancţiuni fără sprijinul unanim al şefilor de state şi guverne din statele membre UE. Nu există o dată limită pentru semnarea de către statele membre a ultimelor sancţiuni propuse, deşi Consiliul European a cerut membrilor să le adopte deîndată. Având în vedere că relaţiile cu Rusia diferă de la stat la stat, există riscul ca unele state membre cu legături puternice la Moscova, precum Germania şi Italia, să încerce o schimbare de ritm sau o blocare a sanctiunilor. Apare, astfel, un fenomen, pe care l-aș numi : procesul de fisiune nucleară a globalizării. Această metaforă nu trimite la reactorul atomic decât prin două particularități : viteza de propagare și gradul de periculozitate. La acestea, se adaugă un element specific deciziei umane : procesul de globalizare, determinat și modelat de voința politică și economică, poate avea ritmuri variabile, corecţii, intervenții, blocaje, viteze multiple etc. În cazul de față, criza umanitară din Ukraina, dublată de criza decizională a UE, creează o oportunitate, de care Franța ar putea profita. Jucând rolul unui trickster, Parisul, de fapt, plănuiește să devină liderul de facto al Uniunii Europene, în locul Berlinului, care se erodează moral prin egoismul economic și relațiile toxice cu Moscova.
Acest scenariu va genera un anumit tip de globalizare. Dacă însă adăugăm câteva piese extrem de importante pe tabla de șah a acestui moment istoric, vom observa ca regulile jocului se pot schimba drastic. Germania, de exemplu, se bazează pe energia rusească, dar, pe de altă parte, nu îşi permite să aibă dispute cu un cumpărător de top : SUA. Așa că este obligată să crească numărul de militari germani pe flancul de est al NATO. Jocul globalizării se modifică. Fisiunea nucleară a globalizării se reorientează. Invazia a adus în prim plan Intermarium, grupul de ţări de la graniţa Rusiei, care porneşte de la Marea Baltică şi merge până la Turcia. Decizia lor de a cere activarea Articolului 4 al NATO, poate modifica, din nou, direcţiile, efectele şi vitezele procesului de globalizare. Dar un actor cheie în Intermarium, Turcia, are decizia politico-economică scindată. Aici, apare un nou blocaj și o nouă necunoscută în jocul incoerent și trans-etic al globalizării. După cum se observă, interesele economice complexe, disparate geografic și politic, blochează deciziile politice, chiar dacă ele implică destinul unor popoare din aceeași comunitate militară.
Uniunea europeană experimentează, desigur, și diverse micro-strategii secvențiale, care ar putea să blocheze parțial economia rusească. Observăm, așadar, pe cord deschis, unul din modurile de funcționare ale globalizării : procesul globalizării este, în general, rațional și codificat, într-un procent minimal, între 1 și 10%. Doar atunci, el se desfășoară coerent sau în salturi calculate. Restul procentual al globalizării se desfășoară sub semnul distrugător al hazardului și haosului. Zilele acestea asistăm la spectacolul globalizării în doi timpi : asaltul bine pregătit, codificat, al strategiilor războinice, declanșează globalizări asimetrice, hibride, haotice. Globalizarea pe un meridian energetic al ființei sociale, provoacă blocaje ale globalizării pe alte meridiane energetice. Este evident că economia globală ar putea fi dezechilibrată, din cauza conflictului Rusia-Ukraina. Mișcările balanței, în piețe sau la burse, chiar dacă sunt aparent infinitezimale, semnalează un pericol ascuns. Astfel, o creștere minimală de preț la energie reprezintă un factor de creștere a prețului pentru absolut toate serviciile și produsele. În adâncul globalizărilor, se pregătesc tornadele și valurile de tsunami economico-financiar, generate de piețe și burse. Și, bineînțeles, de factorul uman. De cuantele emoționale. Catastrofele economice și umanitare vor deveni incalculabile și imposibil de convertit, vreodată, în profit.
Observăm, așadar, un paradox dinamic : cum globalizarea este blocată tocmai de globalizare. Acest simptom ar putea fi de bun augur, deoarece am putea înțelege mai bine mecanismele și disfuncțiile globalizării, pe baza teoriilor comunicării sau a principiului al doilea din termodinamică. Așadar, de la autoreglare și feedback la entropie și mai departe. Desigur, deocamdată, nu poate fi vorba decât de o speranță și o ipoteză utopică.
Mass media ne ajută să facem încă o observație necanonică, pe care nu o regăsim în manualele standard despre globalizare. Și anume: faptul divers se globalizează. Un exemplu, devenit viral : dialogul între o femeie ucrainiancă și un soldat rus dobândește o importanţă planetară, dat fiind contextul dramatic și, de aici începe globalizarea faptului divers. Un fapt divers devine, astfel, fapt istoric sau chiar eveniment istoric și se globalizează prin rețeaua de internet.
Narcis Zărnescu
NARCIS ZĀRNESCU, Ph. D.
♦ DOCTOR IN FILOLOGIE [1983 – Universitatea București].
♦ DOCTOR ÎN ȘTIINŢE ECONOMICE [2001. ASE].
♦ FEDERAŢIA INTERNAŢIONALĂ A ZIARIȘTILOR – membru [1990].
♦ PARLAMENTUL ROMÂNIEI [Consilier, expert [1995-2008].
♦ COLEGIUL NAŢIONAL DE APĂRARE [1999-2000].
♦ ACADEMIA ROMÂNĂ – Redactor-șef Revista ACADEMICA [2009-].
♦ ACADEMIA ROMÂNĂ – Redactor-șef ANALELE ACADEMIEI ROMÂNE [2009-].
♦ ACADEMIA ROMÂNĂ – Redactor-șef adj. NOESIS [2021-]
♦ ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN ROMÂNIA – membru [2014-].
♦ DEUTSCH-RUMÄNISCHE AKADEMIE, (Bundesrepublik Deutschland-Mainz) – membru [2015-].
♦ UNIUNEA ZIARISTILOR PROFESIONISTI DIN ROMÂNIA – membru [2019].
♦ ACADEMIA ROMÂNĂ. STUDII SI COMUNICARI / DIS / CEEOL [CRIFST]. [2019-]; membru în Colegiul de redactie.
♦ ACADEMIA ROMÂNĂ. NOESIS [CRIFST]. Deputy Editor in Chief / Redactor șef adjunct [2020 -]; [https://noesis.crifst.ro/editorial-board/].
♦ RUMÄNISCHES INSTITUT – RUMÄNISCHE BIBLIOTHEK (Bundesrepublik Deutschland – Freiburg im Breisgau) – membru [2021-].
♦ DEUTSCH-RUaMÄNISCHE AKADEMIE BADEN-BADEN – membru [2021-].
♦ ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN ROMÂNIA. SECŢIA: FILOSOFIE, TEOLOGIE SI PSIHOLOGIE. – Secretar ştiinţific [2020-]
♦ ISPF (Universitatea Sheffield, United Kingdom) – membru [1997].
♦ UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA – membru [1995].
♦ CHEVALIER DES PALMES ACADEMIQUES [2020].
PROFESOR UNIVERSITAR SI PROFESOR ASOCIAT:
– UNIVERSITATEA BUCURESTI
– UNIVERSITATEA SPIRU HARET
– UNIVERSITATEA CRESTIN DUMITRIE CANTEMIR
– SNSPA
– INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMAN
– S.A.M.D.