GÂNDUL ANONIMULUI
Anul XVIII, nr. 73-76, ianuarie-decembrie2020

Mihai NEAGU

Îndeosebi prin strădania inginerului Gheorghe Indre, această revistă la care trudesc mai mulți membri ai Uniunii Scriitorilor din România, apare cel puțin o dată pe an, la un nivel profesionist spre care se îndreaptă multe alte reviste locale, din diferite orașe si comune ale României. Aduc aici o anumită rigoare si câțiva scriitori militari a căror responsabilitate e forjată de materialitatea glonțului, in plus față de responsabilitatea liricilor de pe toate meleagurile României. Revista se deschide cu editorialul lui Gheorghe Indre „Otrăvirea ierbii” compus cu mult talent literar, datorită dragostei fată de iarbă si peisaj rural a autorului. Totuși, când ne referim la faptul că o parte din suveranitatea României a fost abolită de apartenenta noastră la Uniunea Europeană, mi se pare obligatoriu să adăugam neapărat că restul suveranității naționale a României a fost aruncată la gunoi de majoritatea politicienilor români profesioniști actuali. România este colonie astăzi, datorită guvernelor și parlamentelor ei succesive și președinților ei succesivi. Nu trebuie să ne enervam, ci să căutăm cu suficientă bibliografie, cu patriotism, inteligentă și fără lăcomie o ieșire onorabilă din impasul (post) comunist.

Urmează 42 de pagini de proză bună semnată de: Gheorghe Indre („Blestemul”), Victor Vernescu („Blondicica”), loan Bălăei ( „Casa mea” , „Năcazul” și „Fir intins”), Gabriela Stanciu Pasărin („Întâlnirea” fragment din romanul „Teo, Dora si Teodora” – vol.2), Tudor Cicu („Când am fugit de acasă”’), Eugen S. Lenghel („Cantecul Ledei”), loana Stuparu („Coincidentă si premoniție. Influența unei picturi”), Gheorghe Văduva (”Lumină pentru întuneric”, partea a Ill-a, urmare din numărul trecut). În continuare, avem grupaje de poezii datorate mai multor poeți si poete: Victoria Milescu (ciclul „, Cum să te aperi de atâta viață”), Maria Margareta Labiș („Cruce de flori”), Gheorghe Văduva (ciclul „Risipiri adunate”), Lucian Gruia (ciclul „Anotimpurile lirice”), George Stanca (ciclul „Prin nisipul plin de cifre”), Claudia Motea (ciclul „Când iubești, totul e o inimă”), Nicu Doftoreanu („Tangou religios și nu prea”), Ovidiu Țuțuianu (ciclul ,,Va trece chiar si asta…”), Dan Giju ( „Pestișorul cu solzi de argint”), Tuliana Hathazi (ciclul „Emoții sfinte”), George Canache ( „Nanopoem”), Antonio Marinescu (ciclul ,,Universul din noi”).
Rubrica de „,Confesiuni” deschide cu „Înfruntarea necunoscutului. Istoria unei deplasări” (in nouă părți), de Gheorghe Indre. Urmează, chiar cu titlul ”Confesiune” o autobiografie a Iulianei Hathazi.
Rubrica ”Opinii” debutează cu un interesant dialog intre Gheorghe Indre și doamna Rodica Marioara Subțirelu. Tot aici, Gheorghe Văduva este prezent cu eseul, ”Libertatea formei, forma libertății”. Sub genericul, Distrugerea industriei românești”,

Sorin Mihăilescu publică un fel de metareportaj intitulat , Doamne, de unde atâta sfidare, nepăsare, indiferentă si dispreț?! – Istoria demolării turnului IFMA
„ Acest turn de 114 m. figurează drept cea mai înaltă construcție industrială din București și, in același timp, cel mai înalt turn pentru testarea ascensoarelor din Europa. Inginerul Sorin Mihăilescu, implicat si in conducerea fundației „Niște țărani” a redactat acest material și in numele Fundației IMAGO.

La rubrica ,,Evocări din istorie”, Ștefan Popescu publică „Crizele Uniunii Europene

Dialoguri inedite cu Mircea Malița” iar Constantin Radu este prezent cu repovestirea cu deosebit profesionalism a ceea ce a fost „,Afacerea Dreyfus – Istorie și criminalistică”

În cadrul rubricii „Români care au strălucit in ultima sută de ani” tot Sorin Mihăilescu
ne face cunoștintă cu ”Constantin Cocenescu, părintele în viață al locomotivelor românești”, iar Viorel Gaftea publică evocarea „Mihail Diaconescu, reper al spiritualității românești – Scriitor, istoric, profesor -” completată cu „Am vrut să-ți spun cuvinte frumoase”, un mic articol scris de fratele celui evocat, Nicolae Diaconescu.

Urmează rubrica „Actualitate și trecut la Luna” unde, sub genericul ,File de istorie”, Ion Mazeru Luneanu publică un fragment din cartea „Comuna Luna istorie. Tradiție si Adevăr pe Valea Arieșului” intitulat „Desființarea iobăgiei”. Tot aici, in cadrul unor „Portrete de luneni”, Dan Mănucă ni-l prezintă pe „Ion Urcan – o flacără care s-a stins” plecând de la un necrolog publicat în „Răsunetul, cotidianul bistrițenilor de oriunde”. Și Nicolae Dan îl evoca pe scriitorul Ion Urcan, născut la Luna la 21 septembrie 1955 si decedat la 21 martie2020, la Bistrița, unde a fost profesor: Profesorul Nicolae Dan a mijlocit publicarea aici și a unui necrolog semnat de o fostă elevă premiantă a scolii din Luna.

În cadrul prezentării de „Familii din Luna”, Felicia Tulai este prezentă cu articolul „Un om, o familie, un vis”, in care face un istoric al producerii în fabrică de uleiuri presate la rece, de floarea soarelui, in și dovleac, de către o parte din membri familiei Tulai. Alexandru Cuc, tot aici, semnează evocarea „Ai lu’ Cucu. Mihail si Maria. Tata si mama”.

Urmează rubrica „Recenzii si carti primite la redactie”, în cadrul căreia, mai intai, profesorul Nicola Georgescu ne prezintă romanul lui Mihail Șurubaru „Arcanele Strigoniei” sub titlul ,,Literatura onirică si realismul magic”, după care Victoria Milescu recenzează volumul de versuri „Salvați Țara”, de poetul Virgil Ciucă, stabilit la New York, sub titlul „Un revoltat intercontinental’. Tot aici, loan Bembea recenzează evocarea „,Un dascăl de Românie în țara moților. Profesorul Emil Popa”, cartea cu același titlu avândul ca autor pe fiul evocatului, pe nume loan-Nicolae Popa.

La rubrica „Ecouri”, Victor Vernescu semnează articolul „Gândul Anonimului peste răutăți si pandemii’, în care punctează momente memorabile din istoria periodicului. Tot aici Nicu Doftoreanu este prezent cu articolul „Gândul Anonimului si Gheorghe Indre, două nume predestinate a conviețui împreună, fiind mlădițe plămădite din cuvântul românesc: Patriotism”, iar Florin Grigoriu adaugă trei pagini de „Distihuri critice la Gândul Anonimului, nr. 71-72, 2019”.

Urmează la rubrica „Dispariții” necrologul „În amintirea colonelului Dumitru Mocanu”, semnat de generalul loan Bălăei. În cadrul rubricii „Incursiuni in lumea artelor”, ni se prezintă o scurtă biografie a sculptorului Anton Rațiu cu ale cărui lucrări este ilustrat acest număr al revistei.

Periodicul se încheie cu o „,Nota redacției” semnată de Gheorghe Indre, în care ni se arată noutățile din acest număr al revistei apărut cu greutățile inerente traversării pandemici.

Dr. Mihai Neagu