
Lucian GRUIA – Gheorghe Indre – Reflecţii despre reformă – Eseuri

ÎN INIMA UNUI NUCLEU
DE LA MARGINEA LUMII
– lansare de carte –
Cercul scriitorilor ingineri, mai precis, Cenaclul literar Ing, a organizat o dublă lansare de carte, adică de cărți. Scriitorul ing. Gheorghe Indre, nucleul riguros și sentiment al acestei reviste, un om exact și precis ca o demonstrație matematică și, în aceași timp, un creator extrem de sensibil și de profund, a încredințat tiparului două cărți foarte importante și foarte bine scrise: Reflecții despre reformă, Editura Agir 2021, și Paznic la margiea lumii, Societatea Scriitorilor Militari, 2021. Sunt produse ale unei inteligențe vii și ale unei inimi mari, cât România Mare.
La redacție au sosit câteva texte despre această întâmplare frumoasă, bogată și emoționantă.
O CARTE DE EXCEPȚIE
Gheorghe Indre – Reflecţii despre reformă – Eseuri (Ed. AGIR, Bucureşti, 2021)
Lucian GRUIA
Gheorghe Indre s-a născut la 06.05.1953 în comuna Luna judeţul Cluj. A absolvit cursurile şcolii generale din Luna (1960-1968), a urmat Liceul Industrial Energetic din Cluj-Napoca (1968-1973) şi Institutul Politehnic din Bucureşti Facultatea Energetică (1974-1979). A dobândit titlul de Doctor în ştiinţe tehnice inginereşti, specialitatea Energetică la Universitatea Politehnică Bucureşti (2001). Şi-a desfăşurat întreaga activitate în unităţi ale sistemului energetic naţional (SEN), ca inginer electroenergetic, specializat în reţele electrice de transport şi distribuţie, cu excepţia perioadei 2003-2006, când a funcţionat ca director general al Direcţiei Generale de Politică Energetică din Ministerul Economiei şi Comerţului din România.
Aşa că este unul dintre cei mai avizaţi oameni care să ne vorbească despre reforma din industria energetică şi despre consecinţele ei.
Părerile sale competente despre acest subiect, au fost publicate de-a lungul anilor în mai multe reviste, adunate acum în această carte de excepţie.
Cartea cuprinde şase părţi pe care le vom analiza succint.
În prima parte, intitulată Editoriale şi articole apărute în buletinul IMPULS în perioada 1997 – 2000,
autorul se arată optimist în ceea ce priveşte rostul şi consecinţele reformei din domeniul energetic.
Dar în ce constă reforma în domeniul energetic? Desigur, ca şi în celelalte domenii, în privatizarea iniţiată după 1989.
Autorul, aşa cum era întregul nostru popor după revoluţie, se arată, la început, optimist în legătură cu necesitatea şi efectele reformei în domeniul energetic. Se aştepta scăderea preţurilor la consumatori în urma eficientizării procesului de producere a energiei elctrice (centrale hidroelectice, termice şi atomice), a distribuţiei pe liniile de înaltă tenisune, staţiile de transformare, reţelele de joasă tensiune şi întreţinerea la toate nivelurile.
Desigur, autorul trebuie să menţioneze ordinele guvernamentale şi legile după care s-a efectuat privatizarea, întâi crearea ENEL care monopoliza activitatea industriei energetice, apoi prin apariţia unor firme concurente de distribuţie. Programele de reformă au fost implementate după realizarea unor studii făcute în SUA ori Occidentul Europei.
Gheorghe Indre se simte solidar cu oamenii anonimi care lucrează în domeniul energetic, pe care îi reaminteşte cu un cald umanism.
Aşteptările reformei sunt importante. Investitorii aşteaptă un cadru legislativ adecvat intereselor lor, Guvernul aşteaptă demonopolizarea şi utilizarea raţională a resurselor, iar utilizatorii aşteaptă reducerea preţurilor facturilor.
Partea 2 Articole publicate în revista Patronate
Capitolele acestei părţi sunt dedicate în special rezultatelor reformei. Dacă în prima parte, tonul textelor era optimist, acum acesta devine pesimist, la sfârşit chiar polemic.
Dacă teoretic reforma era necesară şi valabilă, aplicarea acesteia lasă de dorit. Aplicarea ei ţine, după cum subliniază Barak Obama, de următoarele valori individuale: încrederea în sine, dorinţa de auto-perfecţionare, asumarea conştientă a riscurilor, munca asiduă, responsabilitatea, cumpătarea, disciplina, temperarea impulsurilor. În aceste proleme, la noi, există loc de mai bine.
În continuare, autorul analizează tema: învăţământul de specialitate şi reforma. Dispariţia marii industrii, după 1989, a condus la restrângerea învăţământului profesional şi proliferarea facultăţilor particulare care emit diplome pe scară rulantă, după o examinare superficială prin teste ca la Şcoala de şoferi. De asemenea, au fost descoperite numeroase cazuri de fraudă în care diplomele şi titlurile de doctor s-au cumpărat.
Autorul ne prezintă personajele cheie ale reformei: investitorul, managerul şi politicianul.
Investitorul este aşteptat să investeasă în infrastructură motiv pentru care autorităţile sunt pregătite să-i îndeplinească toate pretenţiile. Sufletul său este banul iar scopul său este profitul. Scopul său nu este aşadar progresul sau bunăstarea beneficiarilor, ci să-şi acopere investiţia şi să obţină şi profit.
El nu trebuie neapărat să fie un investitor material ci unul în piaţa de capital, cumpărând şi vânzând la speculă titluri de valoare şi acţiuni în spatele cărora se desfăşoară afaceri, procese de producţie sau comerciale şi investiţiile reale.
Managerul este personajul în care investitorii îşi încredințează soarta. El este interesat ca lucrurile să meargă bine în întreprinderea pe care o conduce. Este pragmatic şi a devenit un fel de intermediar între oameni şi divinitate. Este un tehnocrat.
Politicianul nu ar avea ce căuta în această afacere. Dar infiltrarea politicului în economie este nefastă. Ea ar trebui să se oprească la domeniul legislativ. Politicianul este un personaj amoral, demagogic în campaniile electorale. După ce ajung la putere, politicienii numesc în funcţiile de conducere ale întreprinderilor clientela lor politică (sponsori ai campaniilor electorale, cumpărătorii de funcţii). Noii numiţi, pe criterii politice, nu au competenţa necesară conducerii întreprinderilor, dar sunt obedienţi. Ocuparea posturilor nu trebuie să se realizeze prin numiri directe, ci prin concursuri.
Partea 3 Editoriale şi articole publicate în revista Gândul anonimului
Înainte de a începe comentariul, trebuie să subliniem că această revistă este editată şi sponsorizată de patronul acesteia, nu altul decât autorul nostru.
Capitolele din această parte sunt, cele mai multe nostalgice. Întâi de toate, este vorba despre dorinţa noastră de a fi integraţi în UE, ceea ce s-a realizat cu preţul ca unele hotărâri importante pentru ţară să fie stabilite la Bruxelles.
Apoi, este discutată problema depopulării satelor româneşti în urma prăbuşirii economiei, tinerii fiind obligaţi să lucreze în străinătate pentru a-şi asigura traiul zilnic şi a economisi pentru a-şi construi o casă acasă, care rămâne nelocuită. O problemă majoră rămâne a copiilor rămaşi în grija bunicilor sau a neamurilor.
Un text liric se referă la poluarea ierbii cu inseticide şi a descreşterii şeptelului de animale care altădată constituia mândria unui sat.
În ceea ce priveşte enrgetica noastră după treizeci de ani de democraţie, lucrurile nu stau pe roze: investiţiile lipsesc, preţurile la facturi cresc, renunţându-se treptat la subvenţiile de stat, preţurile furnizării energiei electrice fiind interconectate la piaţa europeană etc.
Partea 4 Editoriale şi articole publicate în buletinul Mesagerul energetic
Cele două capitole care sunt cuprinse în această parte sunt dedicate în special ecologiei. Relaţia energie, resurse şi mediu accentuează acest lucru. În ceea ce priveşte energia electrică, aceasta pare nepoluantă, dar dacă ne gândim la producerea ei, extracţia cărbunelui pentru centrale termoelectrice şi reziduurile centralelor atomo-electrice, avem motive de îngrijorare. Resursele sunt finite şi trebuie planificată exploatarea lor.
Relaţia omului cu pământul constituie o altă temă dezbătură de Gheorghe Indre. Omul, de-a lungul evoluţiei sale, a modificat relaţia sa cu pământul, prin exploatarea resurselor naturale şi prin poluarea creată de industrializare. Trebuie luate măsuri ecologice puternice pentru supravieţuirea speciei noastre pe această planetă.
Partea 5 Articole publicate în buletinul Impuls Transelectrica 2006 – 2016
Inginerul Gheorghe Indre, participând la un simpozion anual pe teme energetice la Baia Mare, cunoaşte o familie de tineri ingineri energeticieni, responsabili la punctul de transformare din localitatea Roşiori, competenţa cărora îl face pe autor să fie optimist în legătură cu viitorul energeticii româneşti, dacă nu intervine politicul.
Partea 6 Articol publicat în buletinul Societăţii inginerilor de petrol şi gaze (SIPG)
În acest articol, autorul dezbate relaţia dintre statul naţional şi globalizarea care cere crearea unei pieţe mondiale în dauna atribuţiei statului naţional. Gheorghe Indre este de părere că planificările pe termen lung intră în atribuşia statului naţional şi aceste atribuţii trebuie păstrate.
Concluzii
Inginerul energetician Gheorghe Indre (fost şef de promoţie în facultate), implicat prin activitatea sa în implementarea reformei în energetică, este foarte potrivit să o comenteze. Şi o face cinstit, chiar cu riscul de a polemiza pe unele probleme ale aplicaţiei reformei. Realitatea îi confirmă previziunile.
Deşi sunt multe probleme care se adresează specialiştilor, datorită talentului literar al autorului, cartea se citeşte cu interes de toată lumea.
Lucian Gruia