

ANOTIMPURI
Poate că primăvara asta nu e
decât umbra degetelor tale căzute într-adins
peste pleoapele mele deschise.
Poate că toamna asta nu e
decât umbra degetelor tale căzută întâmplător
peste pleoapele mele închise.
PRIMĂVARA
Cu pluguri de piatră morţii
Ară pământul pe dinăuntru.
Clepsidrele orbitelor goale
Deşiră mărgelele timpului.
Lăstunii ploii bat cu aripile
În acoperişul câmpiei;
Porţile humei se deschid.
Sânii brazdelor, coapsele apei
Dansează înfrăţite cu vântul,
Săgeţi înflorite aruncă
Alunii spre lună,
Dealurile, trezite în martie,
Ţipă de foame solară.
DE CE NU AM FOST PASĂRE
Septembrie sărută copacii,
Rece, fără dragoste.
Plouă, răsar din ceaţă,
Prelungi, încordate, colinele.
E frig şi aş vrea să plec
Din acest ţinut în care am fost
Rând pe rând de toate:
Peşte captiv în juvelnicele pescarilor,
Bou înjugat la plug,
Desţelenind ogoarele viitorului,
Cameleon camuflat în steagul însângerat.
Septembrie s-a sfîrşit
Sumbru, îngândurat şi pleacă,
Mă va lua împreună cu el
Din acest ţinut în care
Am fost rând pe rând de toate
Numai pasăre nu am fost niciodată.
De ce nu am fost pasăre?
CASCADA TOAMNEI
Ţipătul pescăruţilor
Sparge rotula mării
În valuri fosforescente –
Trunchiuri fluide
Rostogolite departe.
Mâini ofilite
Împletesc surâsul tristeții
Cu zborul cocorilor.
Un lied subpământean
Curge în venele pietrelor –
Cascada toamnei.
JOCUL ZĂPEZII
Jocul zăpezii coboară din cer:
Fulgi, muzică, sfere;
Minuni albastre de lumină
Alunecă-n tăcere.
Tiptil, tipti, inocent,
Chipul tău rătăcitor prin sânge,
Crin al deşertului, fluture absent,
Obosit de plutire, plânge.
DORUL ZPĂPEZII
Te caut pulsând în tristeţe
Sanie frântă, iarnă uitată,
Doliu pe dor; lumina-ngheţată
Aşterne tăceri în pieţe.
Sanie veche, umbra ta gravă,
Copilul din mine o poartă
Şi astăzi în suflet – sare pe rană
Sanie-n cer, pe nori de zăpadă.
BALADA IERNII ABSOLUTE
Iubito, în noaptea asta facem de mâncare,
Sunt gaze multe, nu-i aşa de frig;
Între calorifer şi noi e-un pod
De gheaţă, de pe care strig:
Mai pune-ţi pijamaua şi capotul,
Cel gros, de lână, cel cu trandafiri
Culeşi din parcul public, într-o noapte
De vară caldă, fără de priviri
Absurde, nesătule, ofticoase,
De moralişti îmbătrâniţi şi ramoliţi;
Noi ne plimbam superbi în bluze roase
De-mbrăţişări profunde şi îndrăgostiţi.
Ai grijă că se arde prăjitura
Şi alte nuci, cacao, unt, nu mai avem
Şi e păcat de toată tevatura,
Mai toarnă vin în cană şi să bem!
Apoi să ne culcăm în carapacea
Condiţiei de om afurisit,
Acoperiţi cu plăpumi, hanorace,
Noroc şi la mai mare dârdâit!
Iubit-o, în noaptea asta facem de mâncare,
Sunt gaze multe, nu-i aşa de frig;
Între calorifer şi noi e-un pod
De gheaţă, de pe care strig!
Lucian Gruia
Numele şi prenumele: Gruia Lucian
Data şi locul naşterii: 1 iulie 1950 în municipiul Dej, judeţul Cluj.
Absolvent al Facultăţii de electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic “Traian Vuia” din Timişoara, în anul 1974.
Din 1978 şi până în mai 2005 a lucrat ca inginer la S.N.P. PETROM S.A. – Grupa cercetare Bucureşti, iar din mai 2005 la O.M.V. Group – PETROM – E&P Ploieşti. Din 1 iulie 2008, pensionar.
Colaborator cu versuri, proză, eseuri, recenzii la revistele: Luceafărul de dimineaţă, Contemporanul, Viaţa Românească, Poesis, Hyperion, Familia, Cronica, Poezia, Scrisul Românesc, Steaua, Litere, Oglinda literară, Origini, Portal-Măistra, Vama literară, Confesiuni literare, Brâncuşi, Revista Nouă, Feed Back, Meandre, Amfitrion, Climate literare, Nord Literar, Nova Provincia Corvina, Almanahul Vânătorul şi Pescarul Român etc.
Membru al Uniunii Scriitorilor – secţia proză, din anul 2002.
Redactor la revistele: Portal-Măiastra (Târgu-Jiu), Vama literară (Bucureşti).
11.Culorile nelinştii (opera omnia – proză scurtă contemporană), Ed. TipoMoldova, Iaşi, 2012.
Volum colectiv: Dumitru Păiuşi Ţânţu, Marin Gruia, Lucian Gruia, Tiberiu Neagu – PESCUITUL parodie – adevăr – meditaţie (povestiri pescăreşti) (Ed. Printeuro, Ploieşti, 2006).
Comunicări susţinute la Simpozioanele anuale “Brâncuşi” (Târgu-Jiu), publicate în volume colective
La Institutul de filosofie al Academiei Române: Problematica limitei în sculptura brâncuşiană (BRÂNCUŞI, ARTIST-FILOSOF – Ed. Fundaţiei “Constantin Brâncuşi”, Târgu-Jiu, 2001).
În Aula Academiei Române în cadrul secţiunii de filosofia ştiinţei: Academicianul profesor Mihai Drăgănescu la 75 de ani de trudnică şi rodnică existenţă (MIHAI DRĂGĂNESCU IN MEDIAS RES, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2004).
La Institutul de filosofie al Academiei Romîne: Noica & Brâncuşi, deschideri în seninătatea fiinţei (Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2016).
Premiul PRO-FILM pentru ideea de film “CULORILE NELINIŞTII”, decernat în anul 1990 de PRO-FILM PRODUCTION GROUP (director Dinu Tănase).
Premiul revistei “Ateneu” la a IV-a ediţie a Concursului interjudeţean de proză scurtă “Marin Preda” (1988, Roşiorii de Vede).
Premiul revistei româno-americane Origini penrtu critică literară, 2008-2009.
Premiul de excelenţa al revistei Vama literară, 2010
Premiul pentru eseu la Festivalul internaţional Lucian Blaga, Sebeş, 2012.
Premiul „ Victor Frunză” – cu publicarea volumului de critică: Poeţi, după plac (începând cu Nichita) la a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Creaţie Literară “TITEL CONSTANTINESCU’’ organizat de Asociaţia, RENAŞTEREA RÂMNICEANĂ’’ şi Editura RAFET (2013).
Premiul pentru volumul Mitul lui Narcis. Studii şi cronici literare (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2014) la Festivalul „Sensul iubirii”, Drobeta Turnu Severin, 2014.
Premiul pentru exegeză blagiană pentru volumul Lucian Blaga, universul clepsidră şi matricea stilistică la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, Sebeş, 2014 .
Premiul „Mihai Eminescu” pentru critică literară la Festivalul Internaţional „Mihai Eminescu”, Drobeta Turnu Severin, 2015.
Premiul I pentru monografii, pentru volumul Brâncuşi şi reveriile materiei, la concursul naţional
“Vrancea literară”, Panciu, 2015.