
Iuliana HATHAZI – Emoții sfinte

EMOȚII SFINTE
Iuliana HATHAZI
8 Martie
SCRISOARE PENTRU MAMA,
Zorile coboară
gândurile mele
se așează lin,
cu geamul întredeschis
perdeaua se ridică
din când în când
sub răcoarea dimineții
aplecată la masă
cu foaia, pixul și plicul
în față mea, scriu
primele slove a acestei zile,
vor fi o scrisoare,
este pentru tine, mama dragă,
și veștile vreau să te bucure
îți voi scrie câte puțin despe
fiecare din frații mei
vreau să șții, copiii tăi sunt bine
sunt luptători și cu știință de carte
așa cum tu ți-ai dorit să fie
doar că suntem departe unii de alți
ne-au înghițit depărtările…
Sora mea de la Râșnov, Cornelia
a rămas în țară, o luptătoare
viața ei nu a fost ușoară
și-a îngropat soțul,
necazurile au făcut-o mai puternică
este o învingătoare, ai fi mândră de ea
are doi băieți, și îi sunt aproape
se sfătuiesc și se sprijină,
e o mama norocoasă zic eu,
căci are copiii aproape,
e pensionară și încă mai muncește
doar de la tine am învățat
munca nu se termină niciodată
Ea are doi nepoți frumoși și isteți
cu toții îți duc dorul ,
Fratele de la Turda, Ionel, așa cum îl știi
cu o minte strălucitoare
a rămas și el în țară
este eroul propriei vieți
are o familie frumoasă…
Lucica îi este aproape și îl sprijină,
Ioana e frumoasă și s-a realizat
e puternică și pe picioarele ei,
Îți amintești, mamă, de Dinu,
în vacanțe venea la ține, era liniștit
și ne uimea cu gândirea lui matură
curând va fi un medic de succes
știu ți-ar fi plăcut să-l vezi
e înalt, e frumos și foarte isteț
cu toții îți duc dorul,
Fratele Ghiță cu soția lui, Mihaela,
locuiesc tot în capitală, la București
îți amintești cum îi spunea Mihaelei
minunea mea, așa cum îi plăcea lui,
și ție, mamă, îți era tare dragă,
te bucurai de fiecare dată
când veneau acasă, era sărbătoare.
Ei ne-au rămas ca cei mai buni părinți
ne duc grija, ne sună, ne întreabă
ce avem nevoie și cum ne pot ajuta.
Sunt și ei la pensie, dar Ghiță se bucură
de publicare revistei ,,Gândul anonimului,
scrie articole pline de sensibilitate,
colaborează cu oameni de valoare
și mereu se întoarce în scrierile lui
la locurile natale, pe care le prețuiește.
El este așa cum îl știi, mamă, citind
cartea din mâna lui nu va pleca niciodată,
îți amintești când era copil, îl trimiteai la joacă
dar el ascundea sub haina lui o carte,
copii din jurul lui jucau mingea,
iar el se așeza pe o margine și citea,
iar Mihaela, așa cum o știi, iubitoare
și grijulie, ne cuprinde cu vorbe calde
și bune ca o mama iubitoare.
Și ei, mamă, îți duc dorul,
Sora Maria , care îți poartă numele
de regină, este de o sensibilitate rară
știi că este eroina propriei vieți,
o învingătoare desăvârșită,
și ea a preluat rolul de mamă,
ne sună, ne întreabă, și ne duce grija
Soțul ei, Doly, îi este aproape și sunt bine,
Doly întotdeauna a iubit familia noastră,
Claudiu, fiul lor, este realizat profesional,
are o familie frumoasă și doi copii reușiți,
fetiță și băiat, de o frumusețe rară,
știu, ți-ar fi drag să-i vezi, să-i cunoșți
și să mai mergi pe la ei, și ei te așteaptă.
Pentru Claudiu ai rămas cea mai bună bunică
eu îi consider norocoși căci sunt împreună
și cu toții îți duc dorul,
sora Ileana, tare dragă nouă,
o mamă iubitoare desăvârșită
așa cum o șți nu s-a gândit niciodată la ea
cât s-a dăruit celor din jur, special copiilor ei
și până în ultima clipă se va îngriji de copii ei
Iulian și Liviu , care vorbesc atât de frumos
despre bunica lor, despre tine mamă
mie tare drag să-i ascult, păstrează
mare respect și prețuire pentru tine,
Ileana este la pensie și se bucură de nepoți,
are doi nepoți voinici, frumoși,
Raul și David sunt minunați,
știu, ți-ar fi drag să-i vezi și pe ei
Iohana nepoata noastră dragă
locuiește în țara verde, Irlanda,
este atât de frumoasă și inteligentă
cu privirea caldă și vocea suavă,
studiază și va avea un viitor strălucit
ne este tare dragă tuturor,
și cu toții îți duc dorul,
dragă mamă nu vreau să te întristezi,
dar trebuie să-ți spun că sora mai mare,
Sofia, nu mai este printre noi,
dar copiii ei Florin și Claudia
sunt modele de viață pentru elevii lor,
sunt profesori amândoi,
sunt nepoții pe care tu îi iubeșți de mici,
și noi îi îndrăgim foarte mult,
vorbesc atât de frumos despre tine
și ei îți duc dorul.
Fratele Traian a plecat și el la îngeri,
fratele nostru cald și bun, ascultător
și un adevărat sfătuitor, iubit de toți
îți amintești de Raluca și Marius,
copii lui au făcut carieră și locuiesc
în marile Metropole din Europa,
au familii frumoase și au mare grijă
de mama lor, Mia, ne auzim la telefon
și ținem legătura, de fiecare dată, ea
ne spune ce dor îi este de Traian,
el a fost un soț bun și iubitor,
și cu toții îți duc dorul,
dragă mama tu ne-ai învățat că tristețea
și durerea fac parte din viață,
ne-a îndurerat plecarea Sofiei și a lui Traian
îi vom păstra veșnic în sufletele noastre
și le vom duce dorul.
Eu sunt cea care scrie acum pentru ține,
cea care te-a făcut să plângi
la plecarea mea din țară, și te rog iartă-mă
pod de lacrimi am făcut până la tine,
așa cum știi, Dumnezeu m-a binecuvântat
cu fiul meu Matei, un băiat destoinic azi,
de care sunt foarte mândră,
el păstrează și acum în suflet pe bunica lui
vorbește atât de frumos despre tine,
îmi spune, mamă nu am cunoscut
oameni mai minunați că moșu și buna,
noi îți ducem dorul și nu te vom uita,
mama mea dragă, cea mai iubitoare,
cea mai răbdătoare ființă de pe pământ.
Vreau să rămână scris, am avut
cei mai minunați părinți,
tatăl meu deschis la minte
ne-a sprijinit din umbră cu înțelepciunea lui
noi am fost o familie modestă,
copii mulți și griji multe,
noi am moștenit de la voi cele mai prețioase
bijuterii, omenia, respectul, bunătatea
și iubirea, sunt doar câteva dintre ele
îți mărturisesc că ești mereu cu mine,
gesturile tale, privirea ta precum cerul
și tot ce am învățat de la tine este aici.
Aș fi dorit să-ți scriu mai mult, mai bine,
dacă am greșit te rog mă iartă .
dar cel mai mult aș fi dorit să fi aici cu mine,
să-ți ofer puțină liniște, răbdare iubire,
așa cum tu m-ai învățat,
mama mea dragă, ființă neobosită
rămâi mereu în sufletele noastre,
și voi spune, de fiecare dată,
de 8 Martie, de ziua mamei,
La mulți ani dragă mamă !!!
E ATÂT DE PUSTIU…
Nu departe de Cluj
ca într-o buclă a timpului,
pe malul Arieșului
destinele își urmează cursul
casele așezate
de o parte și altă a șoselei
undeva spre ieșire, pe dreapta,
e casă părintească, pitită,
albă și micuță, cu geamuri mici
și rame vopsite în alb,
ne amintește
de casele de altă dată
băncuță veche de la poartă
ne mai așteaptă,
poartă a rămas închisă,
potecă de la poartă,
spre curte e pustie
copacii sunt singuri și triști
doar un zbor de pasăre
își mai face prezența
pragul casei …
nu-l mai trece nimeni
tăcerea s-a lăsat peste tot
e prea multă liniște
nimeni nu ne mai așteaptă …
nu departe de casa părintească
e dealul însemnat de cruci
e cimitirul ce găzduiește
pe ai noștri dragi părinți,
doar în zi de sărbătoare
se mai văd lumânări aprinse
și flori scuturate pe morminte
potecile din sat sunt pustii
e prea puțină lume
copii de altă dată nu mai sunt
îndepărtările ne-au înghițit…
e atât de pustiu….
LOCURI SFINTE
A fost un sunet,
a fost un tunet.
Stropi mari de ploaie
ce au lăsat în urmă
un giuvaer pe cer
Regalul curcubeu
ce îl privim și azi
mesagerul liniștii noastre.
A fost un sunet,
a fost un tunet,
o cascadă de cuvinte
a coborât din cer
și a decorat crestele munților,
bogăția și freamătul pădurii,
dealuri întinse lăsate în liniște,
mireasma și purpura câmpiilor,
râuri limpezi ce coboară adânc,
așa s-a născut viața la țară,
unde bucuria și suferința
erau împărtășite …
Din emoția acestui popor
îmbrăcat în ie și straie țesute
cu fir de în și borangic
s-au născut Legenda și Doina,
s-au scris povești de aur,
proverbe, zicători, romanțe
și cântece de dor și jale,
înșirate pe un fir de argint
ca zestre a acestui popor,
cu toate au înnobilat viață la sate,
aceste locuri sfinte, unde biserica
și școală au fost leagăn
și învățătură era sfântă,
familia era lăcașul sfânt…
A fost un sunet,
a fost un tunet,
ce au sfințit aceste locuri…
Iuliana Hathazi