Selectați Pagina

Iuliana HATHAZI – Emoții sfinte

Iuliana HATHAZI – Emoții sfinte

EMOȚII SFINTE

 

Iuliana HATHAZI

 

8 Martie

SCRISOARE PENTRU MAMA,

 

Zorile coboară

gândurile mele

se așează lin,

cu geamul întredeschis

perdeaua se ridică

din când în când

sub răcoarea dimineții

aplecată la masă

cu foaia, pixul și plicul

în față mea, scriu

primele slove a acestei zile,

vor fi o scrisoare,

este pentru tine, mama dragă,

și veștile vreau să te bucure

îți voi scrie câte puțin despe

fiecare din frații mei

vreau să șții, copiii tăi sunt bine

sunt luptători și cu știință de carte

așa cum tu ți-ai dorit să fie

doar că suntem departe unii de alți

ne-au înghițit depărtările…

Sora mea de la Râșnov, Cornelia

a rămas în țară, o luptătoare

viața ei nu a fost ușoară

și-a îngropat soțul,

necazurile au făcut-o mai puternică

este o învingătoare, ai fi mândră de ea

are doi băieți, și îi sunt aproape

se sfătuiesc și se sprijină,

e o mama norocoasă zic eu,

căci are copiii aproape,

e pensionară și încă mai muncește

doar de la tine am învățat

munca nu se termină niciodată

Ea are doi nepoți frumoși și isteți

cu toții îți duc dorul ,

Fratele de la Turda, Ionel, așa cum îl știi

cu o minte strălucitoare

a rămas și el în țară

este eroul propriei vieți

are o familie frumoasă…

Lucica îi este aproape și îl sprijină,

Ioana e frumoasă și s-a realizat

e puternică și pe picioarele ei,

Îți amintești, mamă, de Dinu,

în vacanțe venea la ține, era liniștit

și ne uimea cu gândirea lui matură

curând va fi un medic de succes

știu ți-ar fi plăcut să-l vezi

e înalt, e frumos și foarte isteț

cu toții îți duc dorul,

Fratele Ghiță cu soția lui, Mihaela,

locuiesc tot în capitală, la București

îți amintești cum îi spunea Mihaelei

minunea mea, așa cum îi plăcea lui,

și ție, mamă, îți era tare dragă,

te bucurai de fiecare dată

când veneau acasă, era sărbătoare.

Ei ne-au rămas ca cei mai buni părinți

ne duc grija, ne sună, ne întreabă

ce avem nevoie și cum ne pot ajuta.

Sunt și ei la pensie, dar Ghiță se bucură

de publicare revistei ,,Gândul anonimului,

scrie articole pline de sensibilitate,

colaborează cu oameni de valoare

și mereu se întoarce în scrierile lui

la locurile natale, pe care le prețuiește.

El este așa cum îl știi, mamă, citind

cartea din mâna lui nu va pleca niciodată,

îți amintești când era copil, îl trimiteai la joacă

dar el ascundea sub haina lui o carte,

copii din jurul lui jucau mingea,

iar el se așeza pe o margine și citea,

iar Mihaela, așa cum o știi, iubitoare

și grijulie, ne cuprinde cu vorbe calde

și bune ca o mama iubitoare.

Și ei, mamă, îți duc dorul,

Sora Maria , care îți poartă numele

de regină, este de o sensibilitate rară

știi că este eroina propriei vieți,

o învingătoare desăvârșită,

și ea a preluat rolul de mamă,

ne sună, ne întreabă, și ne duce grija

Soțul ei, Doly, îi este aproape și sunt bine,

Doly întotdeauna a iubit familia noastră,

Claudiu, fiul lor, este realizat profesional,

are o familie frumoasă și doi copii reușiți,

fetiță și băiat, de o frumusețe rară,

știu, ți-ar fi drag să-i vezi, să-i cunoșți

și să mai mergi pe la ei, și ei te așteaptă.

Pentru Claudiu ai rămas cea mai bună bunică

eu îi consider norocoși căci sunt împreună

și cu toții îți duc dorul,

sora Ileana, tare dragă nouă,

o mamă iubitoare desăvârșită

așa cum o șți nu s-a gândit niciodată la ea

cât s-a dăruit celor din jur, special copiilor ei

și până în ultima clipă se va îngriji de copii ei

Iulian și Liviu , care vorbesc atât de frumos

despre bunica lor, despre tine mamă

mie tare drag să-i ascult, păstrează

mare respect și prețuire pentru tine,

Ileana este la pensie și se bucură de nepoți,

are doi nepoți voinici, frumoși,

Raul și David sunt minunați,

știu, ți-ar fi drag să-i vezi și pe ei

Iohana nepoata noastră dragă

locuiește în țara verde, Irlanda,

este atât de frumoasă și inteligentă

cu privirea caldă și vocea suavă,

studiază și va avea un viitor strălucit

ne este tare dragă tuturor,

și cu toții îți duc dorul,

dragă mamă nu vreau să te întristezi,

dar trebuie să-ți spun că sora mai mare,

Sofia, nu mai este printre noi,

dar copiii ei Florin și Claudia

sunt modele de viață pentru elevii lor,

sunt profesori amândoi,

sunt nepoții pe care tu îi iubeșți de mici,

și noi îi îndrăgim foarte mult,

vorbesc atât de frumos despre tine

și ei îți duc dorul.

Fratele Traian a plecat și el la îngeri,

fratele nostru cald și bun, ascultător

și un adevărat sfătuitor, iubit de toți

îți amintești de Raluca și Marius,

copii lui au făcut carieră și locuiesc

în marile Metropole din Europa,

au familii frumoase și au mare grijă

de mama lor, Mia, ne auzim la telefon

și ținem legătura, de fiecare dată, ea

ne spune ce dor îi este de Traian,

el a fost un soț bun și iubitor,

și cu toții îți duc dorul,

dragă mama tu ne-ai învățat că tristețea

și durerea fac parte din viață,

ne-a îndurerat plecarea Sofiei și a lui Traian

îi vom păstra veșnic în sufletele noastre

și le vom duce dorul.

Eu sunt cea care scrie acum pentru ține,

cea care te-a făcut să plângi

la plecarea mea din țară, și te rog iartă-mă

pod de lacrimi am făcut până la tine,

așa cum știi, Dumnezeu m-a binecuvântat

cu fiul meu Matei, un băiat destoinic azi,

de care sunt foarte mândră,

el păstrează și acum în suflet pe bunica lui

vorbește atât de frumos despre tine,

îmi spune, mamă nu am cunoscut

oameni mai minunați că moșu și buna,

noi îți ducem dorul și nu te vom uita,

mama mea dragă, cea mai iubitoare,

cea mai răbdătoare ființă de pe pământ.

Vreau să rămână scris, am avut

cei mai minunați părinți,

tatăl meu deschis la minte

ne-a sprijinit din umbră cu înțelepciunea lui

noi am fost o familie modestă,

copii mulți și griji multe,

noi am moștenit de la voi cele mai prețioase

bijuterii, omenia, respectul, bunătatea

și iubirea, sunt doar câteva dintre ele

îți mărturisesc că ești mereu cu mine,

gesturile tale, privirea ta precum cerul

și tot ce am învățat de la tine este aici.

Aș fi dorit să-ți scriu mai mult, mai bine,

dacă am greșit te rog mă iartă .

dar cel mai mult aș fi dorit să fi aici cu mine,

să-ți ofer puțină liniște, răbdare  iubire,

așa cum tu m-ai învățat,

mama mea dragă, ființă neobosită

rămâi mereu în sufletele noastre,

și voi spune, de fiecare dată,

de 8 Martie, de ziua mamei,

La mulți ani dragă mamă !!!

 

Iuliana HATHAZI

Iuliana HATHAZI

 

E ATÂT DE PUSTIU…

 

Nu departe de Cluj

ca într-o buclă a timpului,

pe malul Arieșului

destinele își urmează cursul

casele așezate

de o parte și altă a șoselei

undeva spre ieșire, pe dreapta,

e casă părintească, pitită,

albă și micuță, cu geamuri mici

și rame vopsite în alb,

ne amintește

de casele de altă dată

băncuță veche de la poartă

ne mai așteaptă,

poartă a rămas închisă,

potecă de la poartă,

spre curte e pustie

copacii sunt singuri și triști

doar un zbor de pasăre

își mai face prezența

pragul casei …

nu-l mai trece nimeni

tăcerea s-a lăsat peste tot

e prea multă liniște

nimeni nu ne mai așteaptă …

nu departe de casa părintească

e dealul însemnat de cruci

e cimitirul ce găzduiește

pe ai noștri dragi părinți,

doar în zi de sărbătoare

se mai văd lumânări aprinse

și flori scuturate pe morminte

potecile din sat sunt pustii

e prea puțină lume

copii de altă dată nu mai sunt

îndepărtările ne-au înghițit…

e atât de pustiu….

 

 

LOCURI SFINTE

 

A fost un sunet,

a fost un tunet.

Stropi mari de ploaie

ce au lăsat în urmă

un giuvaer pe cer

Regalul curcubeu

ce îl privim și azi

mesagerul liniștii noastre.

A fost un sunet,

a fost un tunet,

o cascadă de cuvinte

a coborât din cer

și a decorat crestele munților,

bogăția și freamătul pădurii,

dealuri întinse lăsate în liniște,

mireasma și purpura câmpiilor,

râuri limpezi ce coboară adânc,

așa s-a născut viața la țară,

unde bucuria și suferința

erau împărtășite …

Din emoția acestui popor

îmbrăcat în ie și straie țesute

cu fir de în și borangic

s-au născut Legenda și Doina,

s-au scris povești de aur,

proverbe, zicători, romanțe

și cântece de dor și jale,

înșirate pe un fir de argint

ca zestre a acestui popor,

cu toate au înnobilat viață la sate,

aceste locuri sfinte, unde biserica

și școală au fost leagăn

și învățătură era sfântă,

familia era lăcașul sfânt…

A fost un sunet,

a fost un tunet,

ce au sfințit aceste locuri…

 

Iuliana Hathazi

Gândul Anonimului

Arhivă