Ecouri în presă şi aprecieri ale cititorilor nr. 55 – 56

ŞASE REVISTE, CU APLECARE MAI
ATENTĂ ASUPRA ACESTEIA CE-MI
GĂZDUIEŞTE RÂNDURILE

1. „AntiM”, nr 1, iunie 2014, publicaţie
periodică de literatură, 8 pagini,
Bucureşti, director Irina Sburlan, editor
Valentin Rădulescu, nr. 2-iulie 2014, nr.
3-august 2014. Este cea mai nouă revistă
bucureşteană şi sunt publicaţi: Mariana
Bendou, Ioan Botezatu, Geo Călugăru,
Horia Crios, Mihaela Frăsinei, Vali
Horişcă, Doru Ion Lazăr, Maria Niculescu,
Camelia Obreja, Mircea Popescu, Valentin
Rădulescu, Irina Sburlan, Dana Staicu,
Robert Toma, Daniel Verona, Dorel
Vidraşcu, Elena Vizir, Iacob Voichiţoniu,
Liviu Zanfirescu. Revistă publică
documente Eminescu, rememorări-sau
cuvinte alese din Gabriel Dimisianu,
Antim Ivireanu, Solomon Marcus, Ioanid
Romanescu, traduceri din scriitori ruşi,
Anatoli Pşenicinâi, Victor Smirnov, Lev
Ustinov, traduşi de Radu Mora, Elena
Vizir, francezul Laurent Collet (versiune
Alexandra-Florinela Vişan),debuturi
Maria Petrescu, prezentări de reviste, cărţi,
poze de la evenimente literare, interviu- cu
Ionel Necula (Dorel Gheorghe Vidraşcu),
epigrame H. Bonafide, alte articole
nesemnate sau de… Tudor Cronicarul.
Vom cita din Antim Ivireanu (pagina 1,
nr. 3): „Dragostea încă iaste o unire a
mulţi într-una şi cale către Dumnezeu şi
vârf tuturor bunătăţilor, după cum o
adeverează şi fericitul Pavel la 13 capete
către corintheni, zicând: „Decât credinţa
şi nădejdea iaste mai mare dragostea.”

2. Florin Grigoriu, „Arhiva Tansei, file de
monografie”, nr. 1, iunie 2014, 28 de
pagini. Cuprinde pagini de istorie locală,
fotografii de la prima ediţie a zilelor
comunei Tansa din 2013, din comuna
Tansa, judeţul Iaşi, o bibliografie şi texte
de Florin Grigoriu, fiu al satului (a
împlinit în 6 aprilie 2014, 70 de ani, 43 de
cărţi şi peste 100 de antologii-listă la
paginile 20-24, poemele sale: „Tansa”,
„Cravata”, „Cred”, „Înseninări”- proză) şi
o conăcărie din sat (vornic de nunţiGheorghe Calancea), o biografie a
pictoriţei Catinca Popescu- pictor naiv
tănsan, recunoscut internaţional, acum în
Bacău. Numărul 2 – din octombrie, 64 de
pagini.

3. „Bogdania”, nr. 6, septembrie 2014,
trimestrial de creaţie şi cultură al
Asociaţiei Cultural-Umanitare „Bogdania”
din Focşani, în 70 de pagini publică
articole diverse de Ionel Marin -redactor-
şef, („Constanin Brâncoveanu, candelă a
credinţei, troiţă vie a dragostei de neam”),
eseuri de Năstae Marin („Limba, etichetă a
identităţii”. Cităm: „În DEX am aflat că
acest cuvânt românesc are „origine
necunoscută”. Cum necunoscut? Păi
românii fac brânză din moşi-strămoşi”. ),
istorie- Michaela Al. Orăscu-
„Străvechimea numelui- toponimArdeal”
(„Un fiu al lui Vulcan se numea Ardalus
(…) La greci, care şi-au însuşit Panteonul
Spaţiului Carpatic, Vulcan era numit
Hefaistos, iar la egipteni Opas, spune
Herodot”), poezii de 33 autori, poveşti
pentru copii- Adrian N. Popescu,, un
debut- Carmen Alexandra Buruiană „Ador
să fiu mângîiată dimineaţa de razele
soarelui”, proză de Nicolae Vasile,
Rodica Magdan, Lilioara Macovei, Cătălin
Acatrinei „Satul nostru de pe malul
Prutului era cel mai frumos loc din lume”,
Lenuţa Prohnitschi- „Sufletul meu are
aripi”, cronici literare de Lucian Gruia,
Octavian Mihalcea, Mihaela Rotaru, un
necrolog- Victor Sterom (1937-2014, 40
de cărţi, sute de recenzii), o traducere din
Lilas, francez, de Cristian Ţîrlea, ştiri
culturale.

4. „Cetatea lui Bucur”, numerele 14, 15,
aprilie- septembrie, 20 pagini fiecare
Gândul Anonimului nr. 55-56 Anul XII/ 15 decembrie 2014
79
număr, Bucureşti- „revista scriitorilor” are
ca director pe Elisabeta Iosif şi în redacţie
pe Adrian Botez, Elena Buică, Gabriel
Caluţiu- Sonnenberg, Octavian Curpaş,
Eugen Dorcescu, Camelia Ioniţă -Mirescu,
Lucian Marina, Ştefan Lucian Mureşanu,
George Roca, Cristina Ştefan. În cele două
reviste publică autori din România şi din
străinătate, despre Constantin
Brâncoveanu, despre Brâncuşi, despre
omul de ştiinţă Marioara Godeanu
(Elisabeta Iosif), despre „Antologia
Scriitorilor Români”, cu 37 de poeţi şi 17
prozatori, alcătuită prin grija scriitoarei
Elisabeta Iosif (Florin Grigoriu, Nicoleta
Milea, Elena Adriana Răducan, Cristina
Ştefan, Elena Trifan), despre Dosoftei şi
cartea despre acesta alcătuită de Adrian
Botez (excelentă prezentare de Octavian
Constantinescu a cărţii „Dosofteivestitorul lui Eminescu”). Poezia este
prezentă prin: Elena Armenescu, Cornel
Balaban, („Casa bunicii veche străveche/
Nu-şi mai găseşte nici o pereche”) Adrian
Botez, Nicu Doftoreanu („Tangou despre
fericire”) Germaine Droogenbroodt- în
versiunea G.Căluţiu-Sonnenberg,
Elisabeta Iosif, Maria Roibu, Lia Ruse,
Victor Gh. Stan, Cristina Ştefan Elena
Trifan, Traian Vasilcău (citez integral
„Psalm”: A răbufnit în mine Poezia/
Sublimă rană mi-i, taină şi cântec/Numai
c-o boală christică mă vindec.// Cuvintele
de veşnicii mi-s toate/ Spice în rugăciunengenuncheate./ La porţi de rai, unde-mi
râvnesc chilia.), eseul prin Adrian Botez
(„Violenţa metafizică şi crucea în
romanele lui Liviu Rebreanu”, scris curat,
interesant, fără ifose neologistice),
Octavian Lupu („Limbajul de dincolo de
cuvinte”, bine structurat), cronica literară
de Mihai Batog Bujenniţă, Constantin T
Ciubotaru, Melania Cuc, Ştefan
Dumitrescu, Lucian Gruia, Elisabeta
Iosif, Cristina Ştefan la cărţi de Georgeta
Blendea Zamfir, Mada Cazali, Adrian
Erbiceanu, Maria Grădinaru, Menuţ
Maximinian; Adriana Răducan, Francisca
Stoleru, o prezentare-dialog cu
voivodineanul cărturar Lucian Marina (de
Elisabeta Iosif) ştiri culturale (remarcăm
„Ziua Internaţională a iiei, 24 iunie”,
Toronto-Canada), fotografii coperte, Delta
Dunării etc. Fascinantă „Il PollaioloEliberatorul zborurilor”, de Adrian Botez,
despre un hoţ vestit din Florenţa anilor
1600, care nu fura, ci eibera păsările
captive în colivii.

5. „Viaţa militară”, nr 41-42, 2014, 60 de
pagini, Bucureşti, redactor-coordonator
căpitan Constantin Piştea. Dincolo de
articolele, fotografiile, ştirile militareinteresante-, apreciem frumuseţea reportajului
despre colecţia de fotografii a ioalomiţeanului
Costică Axinte, 1897-1984, cum şi textul
despre pictoriţa Georgeta Grabovschi, de C.
Piştea, paginile 8-12, respectiv 55- 56
fragmentul din romanul „Macii roşii”, de
Alina- Sonia Raicu, poezia din proza lui Cril
Estian („Capela din praf”), poeziile de
Constantin Ardelean, Octavian Mihalcea,
evocarea celui ce a stat zece ani şi 45 de zile în
puşcării între 1948-1958, colonelul ® Lucian
Petrescu, ofiţer topograf militar din 1942
(articol-convorbire de Cristian Dumitraşcu.

6. „Gândul anonimului”, anul III, nr. 53-54,
iunie 2014, 74 de pagini + copertele
(„Napoleon încoronat de Timp scrie Codul
Civil”, pictură de Manzaisse, din 1832.
cuprinsul, reproduceri din picturile lui Cristian
Bădescu, n. 1957 în Bucureşti, 30 de expoziţii
în România şi peste graniţi, prezentat de V: G.
Login şi O. Barbosa). Pe pagina 1, unde-i
„Nota redacţiei”, (de unde aflăm că revista
apare datorită muncii şi efortului financiar,
onorante ale nonagenarului col. Ion Mazere
Luneanu, sprijinului preotului Vasile Iura, a
profesorului Nicolae Dan şi a ing. Gh. Indreluneni, şi unde se mulţumeşte colaboratorilor)
Gh. Indre mi-a scris: „Domnului Florin
Grigoriu, cu mare preţuire”, la dăruirea
revistei, ştiind că mă interesează revista
prezentând Ardealul, istoria, inclusiv a
comunei Luna din preajma Turdei, literatura –
punctele tari ale publicaţiei.
Notăm din revistă: „E o lege nescrisă a
comerţului – lasă-i pe clienţi să vorbească ce
le poate mintea, nu te amesteca în vorbele lor,
tu serveşte-i să vină şi mâine…” (proză
memorialistică de Ion Mazere „Întoarcere în
timp XI- Vremuri şi oameni”, aici despre
băcanii, negustorii, muncitorii din Luna);

„Omul trăieşte în iluzia simetriilor bizare şi în
realitatea evadării din ele” (…) „Îmi este dor
de munte şi trebuie să mă duc iarăşi acolo sus,
sus de tot, la piatra aceea uriaşă, tăcută şi
singuratică” (Gheorghe Văduva, în prozaparabolă „Ultimul reper”, schiţă de antologie),
„Trudeau de dimineaţa până seara ca să
adune „norme şi procente” aducătoare de
venit toamna, când „socotitorii” încheiau
socotelile la C.A.P.”. ( din „Iarbă şi pleavă”,
de Sever Constantin Răduică, o schiţă
umoristică, vorbind de o întâlnire între ţăranul
Iarbă, şef de echipă, şi Pleavă, tovarăşul prim
secretar de judeţ, într-o scriitură ca o partidă –
fulger de şah);

„Datorită condiţiilor istorice,
în anii cincizeci fuseseră promovaţi în armată
şi unele cadre cu studii mai puţine, în schimb
cu origine sănătoasă” (citat din „Bomba
atomică”, schiţă de Ioan Bălăei, unde citatul
îmi arată că autorul o cam dă „pe după
chiersâc”, cum ar zice un consătean de-al meu,
moldovean, când vorbeşte despre anii când
elita intelectuală, inclusiv din armată cam
stăteau prin închisori…, în rest, textul,
descrierea, povestea, conflictul, finalul fiind
literatură reală, evenimenţială); „Familia
mamei Maria era venită de undeva din zona
Munţilor Apuseni, iar numele lor avea o
sonoritate aparte „odverean şi era singur
familie cu acest nume din sat”. („Verii
Mariei”, de Gheorghe Indre, descrieri
biografice. Aici trebuie să spun că aş dori în
numerele viitoare o prezenţă mai mare de
biografii lunene, interviuri, fotografii,
documente de familie, compuneri ale lunenilor
din sat, inclusiv şcolarii- studenţii de azi, şi
din lume.);

„Puiu Călinescu (…) era actorul
sărăcimii, iubit şi preţuit de către ei, şi asta îi
răsplătea înzecit zbciumul lăuntric care-l
mistuia, al talentului său hărăzit din belşug de
natură” ( din fragmentul „Pălăria lui Tibişor”,
din romanul- „Fundătura”, de Gabriel I.
Năstase, un romancier realist înnăscut).
„Biologic sunt optzecistă (nota mea Ce-o fi
aceasta?!, mă-ntreb iar şi iar, cunoscând toată
tevatura ismelor secolelor XX, XXI) (… ) o
fiinţă fragilă şi puternică în acelaşi timp,
naivă şi încrezătoare, căreia i se întâmplă
mereu minuni (–) Singurătatea e preţul
poeziei. (…) Poezia mi-a adus prieteni,
călătorii, iubire. (Răspunsuri din interviul
scriitoarei-poet-critic literar Victoria Milescu
şi poză artistică de Vasile Blendea, realizat de
Gheorghe Stroe)

Interesante articolele: „Justiţie şi reformă”,
de Gh. Indre, „Kosovo. Un perpetuum mobile
al conflictelor interetnice”, de istoricul Nicu
Vintilă- Sigibida, „Visul lui Putin”, de Ion
Petrescu (analiză politică), jurnalul de
călătorie în SUA- „Boston- PhiladelfiaWashington”, de Victor Emanuel Tolan,
„Limba noastră-i o comoară”, de Gheorghe
Diaconescu (de unde, musai, să cităm: „Spre
exemplu, ca peste tot, am preluat şi noi
noţiunea Watt care exprimă unitatea de
măsură a puterii electrice active, ce poartă
numele celui ce a definit-o, dar pe care nu o
pronunţăm Uat, ca la origine, ci aşa cum se
scrie.

De asemenea peste tot a fost preluat şi
termenul românesc Var, pe care nemţii îl
pronunţă Far, care este dat unităţii de măsură
pentru puterea electrică reactivă de către
profesorul român Constantin Budeanu, care a
demonstrat-o şi care din modestie nu i-a dat
numele său, alegând o expresie simplă,
sugestivă, uşor de pronunţat. Ca o paranteză,
menţionăm că în DEX i se atribuie noţiunii
Var provenienţă „fr. Engl”. Este o meteahnă a
românilor de a-şi ignora propriile
personalităţi. (…) Dacă e firmă străină,
precum KAUFLAND, n-ai ce zice, dar lui nea
Popescu care îşi botează firma NUMBER
ONE în loc de NUMĂRUL UNU poţi să-i
spui: Să-i fie ruşine!”);

„Problema transilvană.
Disputa teritorială românp-maghiară şi URSS.
1940-946. Documente din arhive ruseşti”.
(prezentare de istoricul Gelu Neamţu a cărţii
cu acest titlu de la Ed. Eik1on, Cluj-Napoca,
2014, 572 pagini. („Noi ne distrugem
simbolurile patrioţilor noştri şi ei ridică statui
falşilor martiri care pe pământul nostru, în
ţara noastră, sfidează românismul şi istoria
acestui popor, aşa cum s-a întâmplat la Arad,
la Cluj- Napoca şi în multe alte locuri.”citat
de la pagina 44); studiul de Ioan Bembea,
„Învăţământul din Ţara Moţilor- câteva
aspecte” 1934-1944, („Dascălii au întreţinut
în rândul populaţiei spiritul naţional şi cultul
pentru eroi (…) La inaugurarea din 21 mai
1927 -a monumentului eroului Horea- au
participat 3.000 de moţi, 16 preoţi din
împrejurimi şi multe autorităţi. Iniţiatorul şi
principalul realizator a fost învăţătorul
Nicodim Costea din Albac”.);

Aniversarea a
90 de ani de viaţă pentru colonelul Ion Mazere
Luneanu, biografie şi… TESTAMENT (Citez
doar punctul 1- „Consătenilor vă las Omenia,
moştenire de la părinţi, alături de nume
pentru a rămâne în veci alături de voi şi
Istoria Comunei Luna, în care v-am imoralizat
zbuciumul trecut pentru a rămâne ceea ce
sunteţi, Români neaoşi”.), un articol aniversar
de Ion Petrescu; Vasile Lechinţan cu evocarea
„Martiri români din Luna şi din jur la 1848”,
evocarea înlăcrimată „Traian Indre”-lunean,
de fratele său Gh. Indre, ecouri de cititor,
recenzii de Lucian Gruia (la Emil
Lungianu,”Manifestul ludic, formule extreme
în critica literară”, la Maria Calciu-
„Dimineaţă fără noapte”). Poezia cuprinde
poeme de Gheorghe Văduva („Când viaţa mă
sugrumă, eu încă vieţuiesc” (…) „Când voi
aprinde focul, mă voi zidi în fum”- poeme întrun vers din poemul „Deşert lângă izvor”,
„Trăim mereu sub nori, căci norii ne dau
viaţă”, poem într-un vers din poema „Nori”),
Viorel Creţu („Eu nu sunt cel ce astăzi vă
vorbeşte”), Cornel Balaban ( din poemul
istoric -cronică „Judecata de Apoi”, începutul:
„Generalul Basta/Declară asta:/ – Pus-am să-l
taie/ Pe Mihai/ Că era musai –„), Sorica
Pacioga (o fabulă „Adunare electorală nr.
130”), Cornelia Violeta Popescu („Ce vrajă
divină a agregat din vapori/ Chipuri de îngeri
plutind printre nori?” doar un distih din
poeme), Alexandru Pacioga (citat din „Cântec
de iubire”, pentru soţia Sorica: „Eşti fiinţa
pentru care scriu/ Şi-mbrăţişarea ţi-o ador”.)
Şi aş încheia cu o mulţumire a elevei din clasa
a VIII-a din Şcoala Gimnazială Luna,
Mihaela-Cristiana Căluşet: „Vreau să
mulţumesc redacţiei revistei „Gândul
Anonimului” pentru revistele trimise, în
special domnului colonel (r) Ion Mazere,
pentru valoroasele cărţi despre istoria
comunei noastre, scrise şi publicate de
dumnealui, cărţi pe care le recomand tuturor
celor care sunt interesaţi de istoria Comunei
Luna”.

Domnule Gheorghe Indre, aştept numerele
viitoare ale revistei.
Florin Grigoriu, 30 octombrie 2014, Bucureşti

PE SCURT DESPRE ŞASE CĂRŢI:

1. Irina Alexandrescu, Învaţă-mă să simt,
roman de dragoste, Editura Elisavaros,
Bucureşti, 2014, 132 de pagini, patru
capitole- „La spital”, „Acasă”, „Între două
lumi” şi „Din nou acasă”.
Cititoarele revistei”Avantaje” vor fi primele
cititoare, fiind cadou de Crăciun al revistei,
redactor-şef Daniela Palade Teodorescu.
Începutul:”- Domnule doctor, faceţi o confuzie
în ce mă prieşte. Habar n-am cine este bărbatul
acesta. Nu-l cunosc. Oricum, vă înşelaţi, nu
este soţul meu.” Cartea se citeşte cu sufletul la
gură, ca orice poveste de actualitate.

2. Constantin Toni Dârţu, Personalităţi
române şi faptele lor 1950-2000, Editura
Studis, Iaşi, 2014, 506 pagini.
Este volumul…60 (LX) al seriei. De data
aceasta, pe lângă partea I unde se prezintă
păreri despre această iniţiativă românească,
după model englez, şi note şi fotografii de la
lansările volumelor precedente la Timişoara,
Cluj-Napoca, Bistriţa Năsăud, Bucureşti etc.
sunt capitole consacrate următoarelor
personalităţi- IPS Andrei Andreicuţ, IPS
Vasile Costin Târgovişteanu, IP Justin Hodea
Sighieteanu, pr. Ciprian Suărăşan, pr. Vasile
Augustin, pr. Florea Mireşan, pr. Ioa Socolan,
monah Nicu- Aureliu Steinhardt, pictori Sorin
Spiridon Gâtu, Catinca Popescu; scriitorii:
Adrian Păunescu, Nicolae Labiş, Grigore
Vieru, Dora Alina Romanescu, Floarea
Cărbune, Ioana Bud, Elena Forţu, Elena
Stănescu, Paul Iancu; medic Corina Delia
Dan- Morcea; ofiţeri: general avocat Pavel
Abraham, căpitan- prizonier în Siberia Vasile
Calfa; învăţător Eleonora Dârţu. Volumele –
prezentând viaţa şi activitatea unor cunoscuţi
şi „necunoscuţi”, dar cu importante fapte de
viaţă, de pe întregul areal al ţării, dar şi din
străinătate – se află în marile biblioteci din ţară
şi din străinătate,. Munca făcută de inginerul
ieşean, scriitor, merită toată lauda.

73. Nicu Doftoreanu, Tangouri…sub
acoperire, versuri, Editura Editgraph,
Buzău, 104 pagini, cu păreri interesante de
Geo Călugăru, George Călin, Ion C.
Ştefan, Nicolae Vasile, Lucian Gruia,
Vasile Groza, Cornel Balaban şi multe
motouri din autori din preajmă, adică
bucureşteni, scriitorul, inginer de muncă
zilnică, fiind…capitalist, adică din
Capitală, dar şi din alte oraşe sau din alte
timpuri, precum şi din… cafenele- acestea
mai glumeţe. Ştie să danseze graţios
cuvinte, lucru remarcat şi la o recentă
lansare la AGIR (Asociaţia Generală a
Inginerilor din România)- Bucureşti, unde
s-a arătat că autorul a mai participat la
şapte reuniuni dansante, ceea ce ar
însemna cam 700 de paşi/pagini de tangou
(specie ce-o să-i poarte numele) literar.
Voi cita un distih: „Când timpul miajungea până la umăr,/ Am încercat să-
nvăţ să-l număr.”

4. Mihaela- Mariana Cazimirovici,
Adevărurile lutului, versuri, Editura Ravex
Coms, Bucureşti, 2014, 140 de pagini.
Este cartea de debut al unei visătoare
frumoase, tinără ingineră, care urcă „pe scara
ce duce spre nori”. Într-un sertar a găsit o
„Sublimă frivolitate: E prea frivol să-ţi spun/
că vreau să revin/ pe fruntea ta,/ în braţele
tale,/ în inima ta,/ în sensul tău,/ în viaţa ta, /
înlăuntrul fiecărei celule/ străbătute / de
răsuflarea sângelui tău/ înroşit în focul/ iubirii
mele”. Notaţii interesante” în licăriri de
argint” a unei poete ce „respiră cuvinte”.

5. Vasile- Nicolae Mireuţă, Din pulberea
uitării. Oameni şi caractere, ediţia a II-a,
Gândul Anonimului nr. 55-56 Anul XII/ 15 decembrie 2014
82
Editura Centrului Tehnic Editorial al
Armatei, 2008, 600 pagini.

Cartea este o antologie de articole, interviuri şi
reportaje apărute în presa militară ale unui
autor plecat în lumea fără întristare şi suspin.
Am primit-o de la fiul său, Mihai Mireuţă,
într-o şedinţă, recentă, de cenaclu la Centrul
Cultural „Sfinţii Arhangheli” din str. Ţepeş
Vodă, sectorul 2, Bucureşti, în memoria celui
ce a iubit pătimaş scrisul şi lumea militarilor
României. Cartea este sub un moto din
Nicolae Iorga, scriitor drag bucovineanului
care a fost: „Pentru a fi erou, ţi se cere
caracter” şi cuprinde un număr de 179 de
texte. Vom cita două ziceri din carte: „Ostaşul
român este de o vârstă cu ţara”. „Viaţa
ostăşească pe câmpurile aplicaţiilor tactice
este aspră, bărbătească, dar căleşte caractere,
voinţa de a învinge”.

6. Luminiţa Zaharia, Transcrierea fonetică
a iubirii, versuri, Editura Armonii
culturale, Adjud, 2014, 308 pagini.
Volumul este o culegere de poezii din nouă
cărţi anterioare. Voi cita cinci fragmente din
ceea ce a scris poeta, spunând totodată că
literatura – poezie, proză,inclusiv
memorialistică, teatru, eseu, critică şi istorie
literară- scrisă de eleve, domnişoare/ domniţe,
doamne în contemporaneitate este
impresionantă. „Tu eşti ceva frumos care
durează”. „Cu trandafiri şi cu sânge/ două
vorbe nătânge:/ Te iubesc”. Port haine noi de
împărăteasă/ visând să par adulţilor
frumoasă”. „În această casă/ ordinea-i
deplină./ Aer nu există,/ Respirăm lumină”.
Florin Grigoriu, 13 noiembrie 2014, Bucureşti.

Stimate domnule Gheorghe Indre,

Mulţumindu-vă, deopotrivă, pentru bucuria pe
care mi-aţi făcut-o, dăruindu-mi minunata
”Publicaţie independentă de cultură şi informareGândul Anonimului” nr. 53-54, Anul XII/15 iunie
2014, cât şi pentru că aţi apreciat că pot exprima
un punct de vedere asupra rezultatului
strădaniilordepuse cu pasiune, răbdare şi
implicând mari dificultăţi pecuniare, pentru a ne-o
oferi, fapt pentru care, fărăîndoială aveţi motive
de, mândrie, la nivelul,la care se află astăzi,după
cei 12 ani de apariţie neîntreruptă, sincer motiv de
a văfelicita şi eu, alături de mulţi alţii care au
făcut-o deja.

7Îngăduiţi-mi să vă consemnezcu majuscule
numele dumneavoastră ION MAZERE,
GHEORGHE INDRE, GHEORGHE VĂDUVA,
membri fondatori ai unei publicaţii,ce apare
trimestrial, îngrijită de ION MAZERE –
LUNEANU şi GHEORGHE INDRE, cu un nmăr
însemnat de pagini-74, într-un tiraj, mai mult decât
onorabil(300 exemplare), ale cărei costuri sunt
suportate( şi nu sunt deloc neînsemnate) de
membri fondatori şi alţi susţinători. De lăudat
gestul de generozitate de a oferi 100 de exemplare
pentru a fi distribuite cu titlu gratuit pentru,
colaboratori, anumite instituţii din zonă, şi
cetăţeni din comuna Luna, care doresc să vă afle
şi prin aceasta să- şi îmbogăţească gradul de
cultură şi informare.

Nu pot decât să mă bucur şi să vă felicitpentru că
sunteţi conectaţi la viitor, iar instituirea, începând
cu anul 2009 a ”Premiului redacţiei ”Gâdul
Anonimului!”, Care se acordă celui mai bun
absolvent al clasei a VIII-a, este cea mai elocventă
dovadă.

Îngăduiţi-mi câteva aprecieri asupra revistei, pe
care mi-aţi oferit-o, acordându-i de la început
omare bilă albă începând de la copertă şi până la
ultima pagină, caratele lucrului bine făcut, sprijinit
pe pilonii numiţi, vocaţie, creativitate, dăruire,
pasiune şi deschidere spre înnoire, pentru a
răspunde, în primul rând, unui deziderat mereu
actual”cre şterea limbii române şti şi a apatriei
cinstire”. Sunt de subliniat: varietatea subiectelor
abordate, numele colaboratorilor–de la cele mai
cunoscute la cele probând ambiţia şi voinţa
consacrării( sunt consemnate în nota de bilanţ a
redacţiei, iconografie adecvată a materialelor
publicate).

Varietatea este dublată de o dozare judicios
echilibrată a materialelor ce o configurează.
Detaliile tehnice sunt bine stăpânite şi transpuse
ca atare în revistă. Litera potrivită pentru a putea
fi citită şi de cei cu o acuitate vizuală neaflată la
parametri cei mai buni, hârtia de bună calitate
serveşte bine rezoluţia textului tipărit.
Muţumindu-vă, încă odată, pentru bucuria şi
onoarea ce m-aţi făcut-o, vă doresc dumneavoastră
şi revistei, ce o păstoriţi, încă mulţi, mulţi ani de
aici înainte,
Geo Călugăru, Membru U.S.R

Impresii de cititor
Prin bunavointa domnului Gh. Indre, co-editor,
sponsor şi talentat autor de articole lecturez revista
Gindul anonimului iata de aproape 3 ani. Pina
acum nu m-am invrednicit sa multumesc colegului
meu pentru aceste momente de tihna sufleteasca şi
intelectuala dar sper sa remediez acum acest
detaliu, deoarece un lucru bun merita laudat şi dat
exemplu.

Pentru mine lecturarea articolelor din revista
inseamna o traire intensa a acestora, pentru ca imi
aduce recuperarea unui trecut apropiat în care
oamenii pareau a apartine unei normalitati pe care
acum o regasesc doar în aceste pagini de amintiri.
Citesc mereu cu emotie revista şi ii simt apropiati
pe autorii care impartasesc din experienta lor de
viata cu mult talent.

Astfel comuna Luna din
judetul Cluj devine un reper spiritual fiindca acesti
bravi nativi o ridica la rangul de recuperatoare a
memoriei şi a normalitatii, poate a tarii intregi.
Primiti va rog multumirile mele pentru incintarea
pricinuita de atita timp în tacere şi permiteti sa
felicit pe dl. gr. br. (r) Gheorghe Vaduva care imi
pare a avea talent scriitoricesc adevarat; daca ar fi
fost sa scriu mi-as fi dorit sa o fac asemeni
dumnealui exact în aceasta povestire, Ultimul
reper, confesiune literara şi dovada a unui om
care sfinteste locul. De asemenea mi-au placut
foarte mult şi episodul relatat în Iarba şi Pleava a
dlui Sever Constantin Raduica, dar şi povestirea
gral. lt. Ioan Balaei Bomba atomica. Revista
Gindul anonimului m-a facut sa descopar aceasta
specialitate a armatei, aparatorii frontierelor, şi sa
apreciez – tardiv – daruirea şi sacrificiul tuturor
semenilor mei care au stat de straja permanent fara
ca noi sa constientizam misiunea lor. Mi-a placut şi
recuperarea unor amintiri din Bucurestiul interbelic
în povestirea dlui conf. univ. Gabriel Nastase,
Palaria lui Tibisor şi sint intru totul de acord cu
apelul de bun simt al dlui Gh. Diaconescu din

Limba noastra-i o comoara.
Va doresc tuturor timp de aducere aminte, ragaz de
scris şi incintare precum şi multe numere inainte.

Liana Floarea Puria

Constatări
…constat cu placere ca există reviste în care se
(mai) poate citi ceva!
Dupaoricecriterii de selectie, după orice gusturi,
cat s-ar dori de rafinate, poate…urmand doar din
curiozitatea de a vedea ce ascude în spatele unui
titlu.

Dacă Gheorghe INDRE ar umple de pe acum, „cu
vârf” stiloul „secat de cerneală” (deocamdată,
ferice!, doar) lăsat prin testament de col.(r Ion
MazereLuneanul…şi ar aşterne pe hârtie, mai în
amănunt, ceva de dinainte şi ceva de după „VERII
MARIEI”…continuând povestea (inainte şi înapoi),
l-aş citi, cu siguranţă, pe nerăsuflate!
Există în stilul narativ al autorului ceva din Panait
ISTRATI: locuri, oameni…obişnuiţi (şi totuşi
diferiţi!) despre care „vrei să afli”! Lectura te
atrage, descrierea „te fură”! Îmi place!…

La Gheorghe INDRE, stilul, pentru ca vorbim deja
de un stil, transpare, inevitabil, chiar şi-atunci când
întocmeşte o notă biografică…Urmăriţi asta,
citind-o pe cea referitoare la regretatul Traian
INDRE, fratele autorului…Poate, teama de
subiectivism şi „grija” de a fi neapărat obiectiv,
aliniază „nota” în rândul unei povestiri cu stil…
Sperând că voi citi mai mult în revista „Gândul
Anonimului”, aşteptând cuminte ediţia…120 (ca să
nu umblu prea mult la numărul ediţiilor deja
apărute in 12 ani), semnez şi îmi asum cele spuse,
Mache Marian Gheorghiţă