Selectați pagina

DUPĂ 230 DE ANI

Menirea Uniunii noastre culturalpatriotice ce poartă numele ilustrului
erou şi martir Avram Iancu rămâne
aceea de cultivare şi răspândire printre
români a idealurilor susţinute şi
promovate de înaintaşii noştri care s-au
jerfit pentru recunoaşterea şi apărarea
demnităţii naţionale, pentru afirmarea
valorilor noastre istorice şi culturale.
Istoria dramatică a Transilvaniei,
identificată cu istoria milenară a luptei
pentru libertate, pentru identitate
naţională şi demnitate umană, a născut
eroi şi martiri, „Sfinţi” ai neamului
românesc, a căror memorie se cuvine
mereu împrospătată şi cinstită, pentru a
ne respecta pe noi înşine, cu sincronia
identităţii noastre proprii, aflată, totuşi,
în perpetuă mişcare şi căutare de sine.

Este atât de necesar să ne cunoaştem
trecutul, pentru a putea emite judecaţi
despre prezent şi a prefigura viitorul.
Horea şi Iancu, eroi şi martiri din Ţara
moţilor, sunt două lumini ce ne vin din
istoria zbuciumată a Transilvaniei, eroi
despre care vom vorbi intotdeauna cu
respect şi recunoştinţă, pomenindu-i,
cinstindu-i şi păstrându-le vie amintirea
până în generaţiile de astăzi şi în cele ce
vor veni. Viaţa şi faptele lor sunt
oglindite în cultura noastră populară, în
creaţiile culte, fiind în acelaşi timp
adevăr şi mit, legendă şi adevăr. Operele
acestea te încarcă de reală emoţie şi de o
profundă trăire românească. Ei sunt craii
şi impăraţii noştri, regi ai românilor,
aparţinând acestui neam plin de alese
virtuţi dar condamnat la atâţia şi atâţia
ani de robie, de umilinţă, mereu sub doi
stăpâni, nobilimea maghiară şi statul
austriac. Au trecut în acest an, 2014,
peste două secole, respectiv 230 de ani,
de la marea revoltă a moţilor, a
românilor transilvăneni, conduşi de
Horea, Cloşca şi Crişan.

Această
răscoală reprezintă o pagină de referinţă
în procesul şi lupta pentru unitatea
românilor în gând, vorbă şi faptă, în
cuget şi-n simţiri. Analizată şi discutată
profund în cancelariile şi presa vremii,
răscoala aceasta a moţilor, crişenilor, a
românilor transilvăneni, este o mişcare
revendicativă ce a conturat aspiraţii,
libertăţi şi drepturi omeneşti, fulgerând
pe cerul european, cu câţiva ani înainte
de
Revolutia franceză.

Horea Cloşca şi Crişan, conducătorii
răscoalei din 1784

Căutăm în cartea de istorie a neamului
şi ne întoarcem la umbrele măreţe ale
premergătorilor noştri, la Horea şi Iancu.
Vorbele lor şoptite le auzim şi azi
călătorind în timp din generaţie în
generaţie, vorbe clare, aspre, singuratice
în slava lor. În dreptul stelelor ce
luminează mai tare peste Detunatele
Apusenilor ei ne sunt dragoste şi durere
şi speranţă. Acolo mai găsim răspunsuri
la întrebări, nepuse încă, îngrădite de
legi ori osândite şi subjugate să piară.
Prin modesta noastră activitate în cadrul
revistei “Iancule Mare”979797, publicaţie a
Societăţii Cultural-Patriotice “Avram
Iancu”, adunăm materiale diverse
abordând de fiecare dată teme şi subiecte
de cunoaştere şi afirmare a istoriei
românilor, de înţelegere a jertfei moţilor
pentru dreptate, legalitate şi adevăr,
pentru ca memoria să nu moară. În
numărul 56 din luna martie a acestui an,
număr coordonat de acelaşi inimos
profesor Emil Jurcă, preşedinte de
onoare al Societăţii Avram Iancu, filiala
Alba Iulia, filiala pe care a condus-o ca
preşedinte executiv timp de 22 de ani,
găsim articole interesante şi foarte bine
documentate referitoare la Răscoala lui
Horea, Cloşca şi Crişan.

În anul 2014
tema programelor societăţii noastre a
fost 230 de ani de la Răscoala lui Horea,
Cloşca şi Crişan. În 2015 ne-am propus
să adunăm materiale valoroase
referitoare la Martiriul celor trei
conducători ai românilor transilvăneni
petrecut pe “Dealul furcilor” din Alba
Iulia. Cum spunean, în numarul 56 al
revistei “Iancule Mare”, din martie 2014,
colegi de organizaţie, profesori, cadre
militare în rezervă, preoţi, studenţi, elevi
au publicat aici articole lămuritoare
privind perioada premergătoare, din
timpul şi de după răscoala din anul 1784
dar şi referitoare la martiriul din 1785 al
celor trei conducători.

Autorii acestor
materiale, membri ai Societăţii Cultura Patriotice “Avram Iancu” din Alba Iulia,
Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti,
Oradea, Blaj, Buceş, Sebeş, Zlatna,
Abrud,Cîmpeni, Deva, Bistra, Baia de
Arieş, au acoperit o suprafaţă mare de
întrebări şi răspunsuri din lista
revendicărilor conţinând dobândirea de
drepturi economice, sociale,politice,
juridice şi culturale de către naţiunea
română din Transilvania care reprezenta
două treimi din populaţia trăitoare aici.
Organizând cu metodă date privind
etapele răscoalei autorul Ştefan Rus, de
exemplu, trece în revistă momente
importante pentru a înţelege mai bine
cum s-au petrecut lucrurile. Primul
capitol al lucrării sale “Răscoala
populară din 1784 condusă de Horea,
Cloşca şi Crişan” se referă la situaţia
românilor din Transilvania, în secolul al
XVIII-lea, la serviciul militar în
regimentele de grăniceri, la scânteia
provocată de conscripţiile(recrutările)
militare din vara anului 1784, răbufnirea
răscoalei, conducătorii acesteia, luptele,
armistiţiile(Tibru, Valea BraduluiZarand şi Sălciua), sfârşitul eroic al
conducătorilor răscoalei şi câteva din
modificările de atitudine ale împărăţiei
referitoare la desfiinţarea servituţii
personale şi legarea de glie a ţăranilor,
dându-li-se dreptul acestora de a se muta
dintr-un loc într-altul.

După moartea
împăratului Iosif al II-lea multe din
aceste revendicări au revenit la forma de
dinainte iar zbuciumul şi durerile
românilor existau în continuare.
Răscoala a produs o redeşteptare în
conştiinţa naţională a românilor din
Transilvania iar procesul acesta va
continua pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj,
în toată Ţara moţilor, la Vidra de Sus de
unde a răsărit o nouă speranţă pe care o
numim Avram Iancu. Pentru ca mai apoi
să bată clopotele la Marea Unire din 1
Decembrie 1918 de la Alba Iulia! Semne
şi însemne cu Horea, Cloşca şi Crişan,
Avram Iancu stau de strajă la hotarele
acestei ţări unde poporul îşi îmbracă
haina de sărbătoare preacinstindu-i pe
aceşti eroi şi martiri ai românilor. La
sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii
martie 2015 ne vom aduna la locul
Martiriului lui Horea şi Cloşca, pe
Dealul Furcilor, la Alba Iulia pentru a
comemora 230 de ani de la tragica
moarte a celor trei Eroi ai românilor. Tot
în această perioadă, mai precis duminică
1 martie 2015, ridicăm parastas la
Mânăstirea Râmeţ pentru eroii noştri din
Apuseni Horea, Cloşca, Crişan şi Avram
Iancu. Călători fiind în această viaţă,
păşim pe pământul nostru încărcat de
atâtea amintiri şi încercări dar niciodată
învins de cei mai diabolici vrăjmaşi.
Aceştia trăiesc printre noi, îi întânim în
fiecare zi. Să nu-i ocolim! Să încercăm
să găsim punţi de comunicare pentru ca
aceştia să se convingă de faptul că nu
vor reuşi niciodată să smulgă rădăcinile
românului aflate aici de milenii, în doine
şi tradiţii strămoşeşti, în părinţi şi
străpărinţi, rădăcini crescute în
fascinanta natură românească dintre
semeţia Carpaţilor şi zbuciumata mare 
ci, în munţi, când rosteşti cuvântul
Ţară simţi emoţia cuvintelor: iubire,
lumină, mamă, aici, ţara este o misiune
permanentă ca şi familia şi de aceea
trebuie să îndeplinim această
creştinească misiune în mod conştient,
limpede, cu profundă simţire.

E ca o
rugăciune şi o îngenunchere de
mulţumire, un exerciţiu de frăţie
înmănunchind trăiri şi sentimente ce
conferă valoare şi frumuseţe gestului
uman. Spaţiul patriei române nu
înseamnă doar mitul lui Dracula ori
tragica experienţă a „epocii de aur” ori
vremelniciile ultimilor ani, ci apă şi cer,
viaţă şi creaţie, munţi şi câmpie şi
minunea dumnezeiască ce sălăşuieşte în
locuitorii săi ce glăsuiesc şi dezvoltă
frumos limba română. La sfârşit de
februarie, în fiecare an, la Fericetul Horii
se adună mult popor pentru a-i
comemora pe Horea, Cloşca şi Crişan. În
anul 2015, după 230 de ani de la
martiriul celor trei eroi şi martiri,
conducătorii ai Răscoalei ţăranilor
români din Transilvania -1784-1785,
românii participă la manifestările
organizate de primăriile şi consiliile
locale din comunele moţeşti Horea şi
Albac. Participanţii la manifestare vor fi
întâmpinaţi de horeni şi albăceni
avându-i în frunte pe primarii şi aleşii lor
în structurile dregătoriilor ţării. De la
Poarta de intrare în comuna Horea se va
urca pe Dealul Fericetului, locul naşterii
lui Nicola Ursu zis Horea, Domn al
Apusenilor şi Rex Daciae. Preoţii celor
două comune împreună cu reprezentanţii
Arhiepisciopiei ortodoxe de Alba Iulia
vor oficia slujba de parastas la Casa
memorială Horea şi la Crucea
Manciului.

Evocarea istorică şi
alocuţiunile rostite de distinşi istorici,
profesori şi reprezentanţi ai insituţiilor
judetului Alba vor fi urmate de rostiri de
versuri de către elevii şcolilor din Horea
şi Albac, din lirica legată de eroii
comemoraţi.
Peste Dealul Fericetului, spre cele patru
zări, vor răsuna tulnicele moţilor…
De 230 de ani, Horea! Rostindu-i
numele…
Victor Bercea
Preşedintele Societăţii CulturalPatriotice Avram Iancu din România

Gândul Anonimului

Arhivă