CÂTEVA GÂNDURI INSPIRATE DE „GÂNDUL ANONIMULUI” ZĂMISLIT ÎN VATRA UNDE ”S-A NĂSCUT VEȘNICIA”

Am în față revista
„Gândul Anonimului”,
anul XVI, nr. 65-66, iunie
2018, de pe a cărei copertă
color, în fața unei piramide
de flori ale recunoștinței, ne
întâmpină maestrul Valentin
Tănase, lângă monumentul
al cărui autor este și care
pare a fi o părticică din
veșnicia din care s-a născut,
în urmă cu 16 ani, această
publicație independentă
pentru cultură și informație,
publicație care apare
fără întrerupere de peste
un deceniu și jumătate,
îngrijită și tipărită de
scriitorul Gheorghe Indre.
Pe aceeași primă copertă
sunt menționați membrii fondatori ai noului
format al acesteia: Ion Mazere, Gheorghe Indre
și Gheorghe Văduva.
În urmă cu câțiva ani, dintr-o sinceră
și firească pornire lăuntrică mi-am exprimat,
cu argumente, prețuirea și admirația pentru
temeritatea ce implica, de la primul pas,
sacrificiul de pe care și-l asuma de a crea, pe cont
propriu, această publicație care, prin trăirile și
ideile exprimate, să încălzească și să dăruiască
lumină acelora al căror ecou de gând și faptă s-a
dorit A FI, și o spun cu toată convingerea, ESTE!
Un singur gând îl voi menționa încercând
și, sper, reușind să îl limpezesc. Gradul de
reprezentativitate semnificat, prin această
titulatură a revistei, și onorat prin toate aparițiile
de până acum, are cea mai cuprinzătoare
acoperire. Sunt sigur că,
într-un moment de grație,
inspirația i-a fost dăruită
domnului Gheorghe Indre
de MARELE ANONIM
– cum l-a numit poetulfilozof Lucian Blaga pe
Dumnezeu, alături de
alte numiri tot ale sale:
MARELE ORB, MARELE
ARHITECT, cuprinzând
astfel autocunoașterea și
omniprezența celui care
are în grijă și ocrotire
imensa masă a anonimilor
ce alcătuiesc omenirea,
omenitatea, într-un
cuvânt: umanitatea. Sper
să nu greșesc afirmând că,
inspirându-i acest ”gând
anonim”, l-a ales spre a-i
dezvălui această realitate, a cărei esență odată
descoperită, îți dă tăria care realizează puntea
dintre gând și faptă, între eternitate ca dăinuire
în timp , prin gândurile și izbânzile anonimului,
anonimilor planetei.
Fiindcă nu am dorit să reiau ceea ce am
consemnat cândva, am ales această cale de a
ajunge la esență, cale care mă determină să
îndrăznesc a vă cere îngăduința de a mă afla,
prin materialele pe care vi le voi oferi, să mă simt
și eu unul dintre anonimii înnobilați de gestul
dumneavoastră.
Geo Călugăru
Membru al U.S.R.