11 REVISTE BUCUREŞTENE

Nr. 1. Literar-Ing, aprilie – iunie 2013, revistă literară a inginerilor, sub patronajul AGIR, redactor-şef Nicolae Vasile (editorial): De ce să scrie un inginer? Si cuprinsul paginii 1:: Scrisoare deschisă către inginerii de ieri şi de azi ai României – Gheorghe Indre;; Blazon, recenzie la cartea Îndreptar heraldic de Florin Horvath – Artemiu Vanca; pagina 2: Despre Enciclopedia Dacoromână– Florin Grigoriu; Cinci ingineri, cinci poeţi de haiku- Florin Grigoriu, Radu Patrichi, Mircea Teculescu, Ştefan Theodoru, Valentin Nicoliţov -17 poeme- grupaj de  Florin Grigoriu; Rondelul înţelepciunii – Alexandru Pacioga; pagina 3: Vipera şi albina, fabulă – Emil Simion;Tangou de Paşti-poem – Nicolae Doftoreanu; Candidat la medalii -proză-  Ovidiu Ţuţuianu; Particula lui Dumnezeu; pagina 4-  Titi Turcoiu; De-ale gurii, în gura lor – Ioan Ganea-Christu; Despre noi /redacţia despre cenaclul literar-ingineresc din a treia marţi a lunii.

Nr. 1, mai 2013, Floare albastră, revistă periodică a Cenaclului literar “Mihai Eminescu”, patronat de CARP- Seniorii sector 1, Bucureşti, director – Petru Demetru Popescu, redactori: Floarea Necşoiu, Magda Bădoiu. Citate: “Să ştii, citind din Eminescu, devii iubire din iubire” (Petru Demetru Popescu), “Lumini din depărtare, cu dangăt vechi în dorul nou” (Livia Radu), “Trăim cel mai frumos dar divin – viaţa” (Floarea Necşoiu), “Secretul slovei stă în limpezime” (Magda Bădoiu), “Corabia ne poartă pe valuri înspumate, dar stau în ea nebunii, busola e sfărmată!” (Constanţa Virginia Butescu), “Inima mi-i tristă, în tristul vremii mers”. (Florica Maria Havreliuc).

Mai iscălesc: Mircea Popescu, Maria Irina Roşca, Maria Niculescu, Vali Horişcă, Maria Munteanu, Elena Carmen Hohenzolern, Ioan Nedelescu, Constantin Aurel Ciupagea, Marilena Caraghiaur, Cornelia Dan Negrea Victoria, Aurel Bardan,  Elena Milescu, Viorica Panaitescu, Otilia Morţun, Ionel Protopopescu – poezie, proză,  Excelent studiul literar despre Mihai Eminescu- vizionar, de Floarea Necşoiu. La numere multe! Cenaclul are peste 30 de ani.

*

Nr. 10, pe hârtie, aprilie/mai 2013, Cetatea lui Bucur, dar ajunsă la nr. 50 pe internet. Felicitări, doamnă director Elisabeta Iosif, brav consiliu director şi redactori din lumea largă! Am remarcat: studiul “Flamenco”, de Gabriela Căluţiu Sonnenberg- Spania, recenziile- despre Herman Victorov şi volumul său de memorii Din viaţa unui om oarecare, convingător de canadianca Elena Buică, despre Ligya Diaconescu şi Drum, de Al. Florin Ţene, despre Vali Iancu şi Amici de-o clipă, haiku, scris de Corneliu Traian Atanasiu. În alte pagini- note de călătorie în Franţa (Elisabeta Iosif), felicitări la 50 de numere, interviul lui Norbert Dodille cu soţia lui Emil Cioran, preluat din Formula AS, un eseu despre Artur Silvestri de Lucian Gruia, poezii din Australia -George Roca şi din alte locuri româneşti, de Mihaela Aionesei, Adrian Botez, Viorel Gongu, Eliabeta Iosif, Marioara Oprică, Paula Romanescu, Dorina Şişu Ploieşteanu,  Elis Râpeanu, Cristina Ştefan, ştiri, cugetări.

„La poalele norilor/ face cu mâna Dumnezeu/ şi înfloresc macii”. (Mihaela Aionesei).

*

Nr. 24, anul III, Bucureştiul literar şi artistic, septembrie 2013, fondatori Coman Şova şi Florentin Popescu.

Interesant interviul cu Ion Dodu Bălan, realizat de Florentin Popescu, eseul lui Constantn Zărnescu, Valeriu Anania şi Masa lui Brâncuşi. Am citit cu drag poeziile lui Nicolae Dabija. În alte pagini- traduceri din Paul Verlaine de Paula Romanescu, readuceri în actualitate a scriitorilor Bogdan Amaru, (şi Capşa literară), Gala Galaction, Cezar Ivănescu, John Galsworthy, Dumitru Matcovschi, recenzii, ştiri, arte plastice, muzică. Cred că revista devine încet o noua Românie Literară, prezentând nu Bucureştiul ci dorind a cuprinde întreaga literatură de ieri şi de azi. Discutabil editorialul despre cenacluri al lui Florentin Popescu, autorul nevăzând cenaclurile de azi din Bucureşti şi din ţară, dorindu-le centralizate, controlate sau poate nu…

*

Nr. 50, Gândul anonimului, Bucureşti, publicaţie a Cenaclului „Anonimul”, anul XI, iunie 2013. Apare de 10 ani, prin efortul creator al scriitorilor Ion Mazăre, Gheorghe Indre şi Gheorghe Văduva, cu articole interesante de istorie românească, mai ales privind Ardealul, locală- mai ales localitatea Luna- Turda, de unde sunt câţiva colaboratori, de istorie militară, mulţi autori fiind ofiţeri,  (ex în acest nr. „Pichetul de grăniceri”, de col r. Ion Mazere Luneanu;  „Realizări la Primăria Luna”- de Laurenţiu Tor, primar), despre „Simbolurile naţionale  româneşti sub stăpânirea ungurească”, de Gelu Neamţu, „Vexilogia- ştiinţa drapelelor”, de  Titus Flaviu Cristurean, “Cronos la poarta uitării”, de Sever Constantin Răduică, despre unele aşezări de pe Văile Jiului; poezie (Nicolae Maxim, Nicolae Vasile, dar şi Victoria Milescu, Ion Iancu Vale, Gh. Văduva, Constantin Stroe, Nicu Doftoreanu Sever Răduică), recenzii clare, dovedind că autorii (Ştefan Mihuţ, Artemiu Vanca, Anca Florentina Popescu,  Cornel Balaban, Marian Dumitru) au ceva de spus lumii, de Gh. Indre, Lucia Gruia, Ion Petrescu;  interviuri şi opinii cu Gheorghe Indre, Lucian Gruia, despre tradiţia românească, despre Brâncuşi eseuri istorice – despre limba getodacilor, de Ovidiu Ţuţuianu, biografii-prof. univ. dr. Constantin Tulai, sărbătoriri-„un lunean dator trecutului”, articol despre  Ion Mazere- Luneanu, colonel, şapte volume din care trei  despre satul natal…, de căpitan Constantin Piştea, sculptură- poze, biografie- Iacob Costel. Pagina IV- un sculptor interesant de viziuni patetice:-Iacob Costel, promoţia 1985 a Institutului de arte Plastice “Nicolae Grigorescu”- Bucureşti, bine primit şi prin Austria, Franţa, Germania, Italia, SUA…

Oameni serioşi, peocupaţi de localităţile de unde sunt, trăind pentru ceilalţi, bucuroşi de tot ce se face bun pe aceste plaiuri, de tot ce s-a făcut, optimişti. Un sincer BRAVO pentru împlinirea a 50 de apariţii şi pentru întreaga activitate despre care se vorbeşte în cele 74 de pagini mari!

*

Nr. 60, Cronica Fundaţiilor, anul XII, august 2013, editor Fundaţia Internaţională „Mihai Eminescu”, director general Ioan Curtean de Flondor, director executiv Radu Constantin, redactor-şef Rodica Subţirelu, ajutaţi de 27 redactori.

Revista readuce în contemporaneitate pe N. Iorga, M. Eminescu, Marius Nuşi, C. Gerota, cu texte privind identitatea naţională. Aceeaşi problemă o dezbat şi articolele lui Daniel Roxin, Corneliu Zeană (“Învăţământul şi sănătatea în România şi UE”), Mihai Petrovici („Regele cafegiilor”, despre Gheorghe Florescu). Articole interesante scriu Tudor Nedelcea („Pentru unitatea lumii creştine”), Romeo Pivniceru („Întoarcerea spre sine însuşi. Socrate”), Nicolae Havriliuc („Prezenţe româneşti peste hotare. Mircea M. Ionescu”), dialoguri captivante poartă  George Canache cu generalul Emil Străinu, călător în Insula Paştelui şi misterele de lângă noi sau mai de departe, Radu Cange cu “geniu şi demnitate”, Călin Căliman cu filmul românesc, Claudia Motea cu pictoriţa Rodica Olteanu şi cu regizorul Ion Andrei Puican, Corina Popescu vorbind cu o carte de Gheorghiţă Ciocioi, Rodica Subţirelu cu  detectiv Maria Bumbaru, Ion C. Ştefan cu volumul de poezii La o ceaşcă de lună a enciclopedistului Marian Dumitru. Execelentă iconografia: fotografii – memorabilă statuia dacului de pe prima pagină, aflată la Muzeul Prado- Madrid; Ce bine i-ar sta în Bucureşti, alături de alte statui risipite în lume nu se ştie bine cum!…), desene, picturi în reproduceri miniaturale.

*

Nr. 93, anul XI, septembrie 2013, Dacia magazin, director fondator Napoleon Săvescu- SUA- vorbeşte despre Congresul Internaţional de Dacologie –a XIV-a ediţie de la Buzău şi Chişinău, din august, cuprinzând şi articolele “De la un acrostih dacic la un acrostih modern” – Iurie Colesnic (primul acrostih din lume se află pe o piatră de mormânt a unei femei dace din Tomis, oraşul clădit de Tomiris, regina massageţilor, învingătoarea lui Cirus, nu după cum afirmă istoriciştii că l-ar fi născut …grecii), „Dicţionar al deznaţionalizării limbii române”- Valeri Popovici-Ursu (comabate ideea că ale noastre cuvinte provin din străinătăţuri), ŢSimbolistica dacică în heraldica Armatei României- Divizia 2 Infanteie GeicaŢ- Romei Feraru (scrie autorul că 12 cohorte- armate dacice au împânzit Împeriul Roman, din Cappadocia, Siria, Britania- Scoţia, Panonia, Moesia, deci i-am… dacizat noi pe ei? întreb), „Babele Sfinxului din Bucegi”, George Liviu Teleoacă (ar fi Babilonul la noi,? Eu cred că acel modern…), „Mihai Viteazul-imagine, mit, istorie”- Oana Coandă (partea I), „Istorie getică sau gotică- Carlo Troya” (1784-1858, italian, 15 volume de Istoria Italiei, între 1839-1855), de Gabriel Gheorghe (demontând multe falsuri învăţate de noi prin şcoli), „Urmele strămoşilor prin Câmpia Boianului”- Traian Zorzoliu (despre descoperiri din jud. Olt), „Taina Kogaionului- Muntele Sacru Dacic” – Cristina Pănculescu (partea I), articole despre B. P. Hasdeu, V. Alecsandri (Marin Giurescu, Tiberiu Ciobanu),  „Tuneluri interconectate mondial” (Mihail Popescu), „Mânăstirea Sfânta Ecaterina- Sinai” (Mircea Chivu); „Europa şi Pericolul Dac” (Marin Neacşu), „Dacia creştină” (Costel Eugen Popescu). De citit şi de făcut cunoscut şi altora, deoarece…”noi nu suntem urmaşii Romei, suntem un neam unic, urmaşi ai neamului daco-getic.” *citat de la pagina 39, din recenzia la cartea Genomul uman, de Georgeta Cardoş şi Alexander Roderwald, de Nicolae Nicolae, (tel. 0729.011.003-comenzi pentru carte).

*

Nr. 114-115, anul XXIV, ianuarie-martie 2013, Destine, fondată în 1990, redactor-şe Victor Gh. Stan. Cuprinde ştiri de la activităţi culturale din Aref- Argeş, Bucureşti, Urziceni, Vintileasa- Vrancea. Despre Nichita Stănescu scriu articole Ion Andreiţă, George Călin, Emil Georgescu, Ion C. Ştefan, poezii  Corneliu Balaban, Horia Bădescu, George Călin, Alexandra Derea, Maria Dumitru, Vasile Groza, Victor Gh. Stan. Un poem frumos este de Valeriu Matei- „Heralzii”, lui M. Eminescu. 25 cugetări scrise sau alese publică Victor Gh. Stan („Omule, sufletul devine trup, când mănânci, trupul devine suflet când gândeşti” – Pitagora), 44 de haikuuri publică într-o antologie a haijinilor români Florin Grigoriu. Se republică epigrame- 6 epigramişti, poezii de Petru Marinescu, Cincinat Pavelescu, Petre Strihan, proza „Gândăcelul” de Emil Gârleanu. Am remarcat poeme de George Baciu, Dumitru Dumitrică, Ioan Vasiu („E târziu, Maria, şi-n iubirea mea/ fără tine-ncepe să îmi fie teamă…”) şi articolul de informatică de prof Elena Constantinescu., recenzia la volumul de poezii Duios îmi cântă Mozart Lacrimosa, de Camelia Vasiliu (n. 1961, Bacău, debut literar apreciat de Augustin Macarie în altă cronică, anul trecut), de Victor Gh. Stan.

*

Nr. 222, anul XIX, Amurg sentimental, octombrie 2013,  cu moto „Cel ce-şi uită limba maternă  nu are cum să stea de vorbă cu Dumnezeu”. (Pavel Mercea), editorialul „Triste canapele” de lui Ion Machidon, directorul, proprietarul revistei,  cronicile de cenaclu 473, 474, de Florin Grigoriu, articolul lui Gh. Mohor despre „V. Alecsandri -Eroul de la Montpellier”, al lui Valeriu Creţu despre Anghel Saligny,  prozele de Elena Olaru, Bianca Ene, Mariana Popa, Valeriu Gorunescu, poeziile de  Mia Badralexi, Zina Bivol, Carmen Lida Culea, Olga Movileanu,  Michaela Al. Orescu, cele scrise de laureaţii Concursului „Vara visurilor mele” – din Arad, Bucureşti, Câmpulung-Muscel, Gherla, Giurgiu, Medgidia, Mânăstirea Humorului, Snagov, Trifeşti ş.a. Revista este înfrumuseţată de peisaje color de Ecaterina Mihai.

*

Nr. 542. Univers ingineresc, bilunar a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR), anul XXIV, 16-31 august 2013, 8 pagini. Remarc articolele: „La Craiova se produc din nou vehicule feoviare” (Gh. Manolea),  Convorbire cu ing. Octavian Udrişte, preşedintele de onoare al Clubului Feroviar „Alianţa Pro-Calea Ferată”, despre istoria CFR  (Teodor Brateş), Conferinţa Naţională de Inginerie „Ion D. Lăzărescu”- fondatorul Şcolii româneşti de teoria aşchierii, Cugir 2013  (Mihai Sudrijan). Publicaţia tipăreşte de câteva luni suplimentul Literar-Ing, al Cenaclului Inginerilor, din cadrul AGIR.

*

Nr. 631. Opinia naţională, anul 21, 26 august 2013, săptămânal al Universităţii “Spiru Haret”, director Mioara Vergu- Iordache. Publicaţia cuprinde însemnări de student la Universitate, articole despre 31 August – Ziua Limbii Române, Tibicenci- vânătorul de frumuseţi fotografice ( George Grigore) şi pictorul naiv  Ioan Măric ( Aristotel Bunescu).

Reviste, precum acestea numite aici, ar putea fi dăruite ca premii la sfârşit de an, sau în concursuri câştigate în vremea anului şcolar şi în vacanţe, elevilor merituoşi, prin varietatea conţinutului lor aceştia primind adevărate lecţi de patriotism, de dovadă a existenţei forţelor creatoare în acţiune în neam, spre exemplu şi optimizare în studiu şi, mai ales, nesingularizare,  dar şi să citească…

Florin Grigoriu