Selectați pagina

TULAI GAVRIL, un dascăl lunean de valoare pe meleagurile lui Coşbuc şi Rebreanu

Între cele două războiae mondiale, după întregirea României, şcolile săteşti din Ardeal au cunoscut o perioadă de dezvoltare, multe fiind înzeatrate cu învăţători tineri aduşi din regat, plini de energia, iniţiativa şi entuziasmul specific începutului de carieră. Această situaţie a oferit şi copiilor de la ţară , copii de ţărani în marea lor majoritate să beneficieze de posibilitatea instruirii cel puţin în ciclul primar de 4 clase. Atunci când pătrinţii acestora aveau posibillitatea materială, şi interesul pentrzu şcolirea copiilor lor, aceştia făceau eforturi pentru a-şi da copii la liceu , la Turda sau la Cluj , şi mai apoi la Universităţile din marile oraşe.  Aşa se face că din Luna, comună mare cu mulţi oameni relativ înstăriţi , s-au ridicat din caea periodaă un mare numărde intelectuali , repreyentativi, în diverse domenii , medicină , inginerie , ştiinţe juridice , armată , ştiinţe pedagogice ….. Din rândurile acestei generaţii prezentăm azi pe unul din reprezentanţii ei  de marcă, profesorul de matematică Tulai Gavril, al cărui parcurs profesional l-am luat de pe pagina de FACE BOOK a grupului luneni în lume, constituit în Europa de 241  de membri, majoritatea lor trăind în Spania , dar nu numai ci şi în Norvegia , Italia , Romania, oameni tineri originari din Luna şi care rispiţi fiind se întâlnesc zi de zi şi seară de seară , la şuete amicale găzduite de generozitatea spaşiului electronic, gestionat de tehonologia contemporană a informaticii şi calculatoarelor. Reproducem aşadar în cele ce urmează acest text în paginile revistei pentru a-l face cunoscut şi cittorilor noştrii care nu beneficiază de accesul la mijloacele electronice de comunicare.

”După războiul al doilea mondial, Liceul „George Coşbuc” a cunoscut o puternică mutaţie privind cadrele didactice care au activat in perioada interbelică s-au pensionat şi în locul lor au venit tineri absolvenţi pe atunci: Al. Husar, Ion Cutova, Octavian Scridon, Teohar Mihadaş, Grigore Găzdac, iar în preajma anului 1950 altă generaţie din care au făcut parte Olimpia Mărcuş, Ştefan Tatay, Ileana Mănarcă Viehman, Gavril Tulai ş.a.

Gavril Tulai s-a născut în comuna Luna, judeţul Cluj, la 25 august 1927. Părinţii Domniei Sale, Gheorghe şi Sofia au fost ţărani agricultori. A mai avut un frate care locuia în Turda şi o soră stabilită in Germania.

Şcoala primară şi elementară le urmează în comuna natală după care se înscrie la Liceul „Regele Ferdinand I” din Turda şi obţine diploma de absolvire în anul 1946. Este admis la Facultatea de Matematică de la Universitatea „Regele Ferdinand I”, devenită „Victor Babeş” după reforma învăţământului şi apoi „Babeş-Bolyai” în 1959. După absolvirea Facultăţii de Matematică se înscrie la Institutul Politehnic din Cluj. După un an şi jumătate este însă obligat să-şi întrerupă studiile la institut şi să se prezinte la post la Liceul „George Coşbuc” din Năsăud (Şcoala Medie Nr. 1, pe atunci), în luna martie 1952. Aici şi-a făcut ucenicia de profesor, în condiţii destul de grele la început, datorită multor lipsuri de ordin material şi mai ales datorită faptului că printre profesori erau unii suplinitori.

La Liceul „George Coşbuc”, revenit la numele tradiţional din 1965-1966, a lucrat până în data de 19 aprilie 1986 când moartea nemiloasă 1-a răpit prematur din rândurile colegilor şi ale elevilor.

În cei 34 de ani cât a fost dascăl la liceul din Năsăud a pregătit şi îndrumat mii de elevi. Foarte mulţi dintre absolvenţii pregătiţi de Domnia Sa au devenit oameni de seamă şi au lucrat în funcţii înalte pe întreg teritoriul ţării, precum şi în străinătate.

Într-un anumit fel era spaima multor elevi din liceul fiind cam rău de gură” şi avea obiceiul să strige la cei care nu prea erau prieteni cu matematica. Dar cu toate că făcea multă gălăgie, mai ales în primii ini de învăţământ, nu era rău la suflet şi în cele din urmă lucrurile se terminau bine, chiar după o vară fierbinte de corigentă. Altfel era un om de caracter, exigent, meticulos, cu o evidenţă precisă a fiecărui elev. Urmărea progresul la învăţătură a fiecărui elev, notându-şi în caiet toate notele de extemporale şi teze pentru fiecare elev în parte, din toate clasele la care preda. A fost şi un bun diriginte, calitate în care se dovedea a fi un mare om. Cine vrea să vadă un caiet modei al dirigintelui poate să consulte caietele rămase de la dânsul în care, probabil, şi numărul de la pantofii fiecărui elev erau scrise. Pentru merite deosebite, prin Ordinul Ministerului învăţământului şi Culturii nr. 13 din 1 ianuarie 1964 a fost declarat Profesor Fruntaş.

Caracterul său umanitar se vedea şi în faptul că se dovedea un bun familist, un tată atent şi grijuliu, cu unicul său fiu. Radu, ajuns inginer hidrotehnic. A fost şi un bun şi atent bunic. De multe ori povestea cu mult patos că după ce se va pensiona şi va avea mai mult timp liber îşi va învăţa nepoţii să joace şah şi să rezolve probleme de matematică. Chiar şi dânsul a fost un împătimit jucător de şah. Când pierdea se înfuria şi striga la adversar precum la elevii săi. Din păcate n-a apucat să se pensioneze şi s-a stins pe neaşteptate după o banală operaţie pe care o putea amâna. Vorba bătrânilor: „Aşa i-a fost scris”.

La propunerea mai tânărului coleg al Domniei Sale, profesorul de matematică Ioan Ţebieş, pe atunci consilier. Consiliul Local 1-a declarat Cetăţean de Onoare Post Mortem al oraşului Năsăud.”

Adăugăm în completare la aceste informaţii relevante şi o ştii luată de pe Internet privind concursul de matematică „TULAI GAVRIL” organizat de Colegiul naţional „George Căşbuc” din Năsăud în semn de aleasă preţuire şi recunoaştere a valorii profesorului şi omului de mare excepţie care a fost Tulai Gavril.

Organizată la Colegiul Naţional “George Coşbuc” Năsăud prin implicarea profesorului Ioan Ţebieş, prima ediţie a concursului de matematică “Gavrilă Tulai” a reuşit să capaciteze în competiţie circa 130 de elevi ai ciclului gimnazial din Ilva Mare, Rodna, Sângeorz-Băi, Rebra, Salva, Măgura Ilvei, Beclean, Rebrişoara, Telciu, Zagra, Năsăud, Beclean şi Bistriţa. Dovedindu-se util în perspectiva examenlor şcolare, evenimentul a fost o reuşită deplină, lucru dovedit atât de participarea şcolarilor şi dascălilor, cât şi de rezultatele obţinute. Podiumurile de premiere arată astfel: la clasa a V-a, pe primul loc s-a situat Dorel Herinean (Şcoala Generală “Avram Iancu” Bistriţa – elev instruit de profesoara Angelica Oprea), urmat în ordine de Andreea Dănilă (Şc. Gen. “Mihai Eminescu” Năsăud – prof. Cerasela Roman) şi Steluţa Jurcan (Şc. Gen “Mihai Eminescu” – prof. Saveta Comes); la clasa a VI-a: Raul Lobonţiu (C.N. “George Coşbuc” Năsăud – prof. Ioan Tebies), Oana Rus (Şc. Gen. “Liviu Rebreanu” Beclean – prof. Vasile Marc), Alexandra Bogdan (Şc. Gen. Poiana Ilvei – prof. Ioan Corutiu); la clasa a VII-a: Alexandra Simon (C.N. “Petru Rareş” Beclean – prof. Livia Săplăcan), Dorin Comes (Şc. Gen. “Mihai Eminescu” – prof. Monica Sas), Carla Alexandra Pop (Şc. Gen. “Liviu Rebreanu” Beclean – prof. Vasile Marc); la clasa a VIII-a: Diana Gherman (Şc. Gen. “Liviu Rebreanu” Beclean – prof. Vasile Marc), Anamaria Corutiu (Sc. Gen. Salva – prof. Ioan Morariu), Adrian Moloca (Şc. Gen. Rodna – prof. Elena Domide). De asemenea,  36 de copii au obtinut mentiuni”

Dr. ing. Gheorghe INDRE

Gândul Anonimului

Arhivă