LUNA, DUPĂ 30 DE ANI DE LIBERTATE

Suflul Revoluției din
1989 resimțit la Luna
Evenimentele din decembrie
1989 au reprezentat un moment de
cotitură în istoria poporului român.
Eliberarea de regimul totalitar
comunist a fost plătită cu moartea
a 1166 de persoane și rănirea prin
împușcare a 1855 de persoane. Puțin
a lipsit ca numărul morților sau
răniților să fie îngroșat și de sângele
unor luneni. Potrivit mărturiei
domnului Ciorba Nicolae, pe atunci
ofițer de stat major la transmisiuni
în cadrul unității militare de la Luna, asupra sa și asupra
însoțitorului său, Călugăr Constantin, reprezentant sătesc,
s-au tras focuri de armă de către o persoană necunoscută pe
data de 22 decembrie, în jurul orei 9, în apropierea școlii
din Luna. Cei doi s-au adăpostit pe acoperișul școlii pentru
a-l identifica pe cel care a tras asupra lor. N-au zărit nici un
suspect. Independent de cele prezentate mai sus, în aceeași
zi, de la unitatea militară s-au tras, fără o țintă anume, mii
de gloanțe de teama unui atac terorist. Ploaia de gloanțe
s-a revărsat asupra satului Luna în jurul orei 11 și a durat
aproximativ 10 minute. Din fericire nimeni nu fost atins de
vreun glonț, doar câțiva porci au fost uciși.
Efectele libertății dobândite după 1989

Multe frământări au avut loc în toată țara. Cele
mai multe localități din țară au desființat C.A.P.–urile,
lucrând pământul individual, ceea ce era în defavoarea
lor. Din fericire, la Luna lucrurile s-au derulat altfel. S-au
înființat în anul 1992 două societăți agricole. Prima dintre
ele, denumită „Arieșul”, a fost prima societate agricolă din
județul Cluj. La scurt timp, din cadrul asociației „Arieșul”
s-au desprins „gazdele”, adică cei care aveau mai mult
pământ, și și-au înființat propria asociație agricolă, numită
„Centru Luna”. Asociația „Arieșul”, „a săracilor”, condusă
de inginerul Tőr Laurențiu, își desfășoară activitatea
cu succes până astăzi. În schimb asociația „gazdelor” a
trecut prin mai multe dificultăți, în anul 2004 intrând în
insolvență. În 2007 s-a înființat o nouă asociație, numită
„Spicul”, care rezistă cu mari dificultăți până în 2009. Din
2010 până în prezent este condusă de un cetățean german și
i se schimbă numele în „G. N. Mureș-agrar SRL”.
Forța de muncă din Luna era
de apreciat după anii ‵90. Peste 850
de persoane lucrau la mai multe
intreprinderi din Turda și Câmpia
Turzii, între care amintim: Industria
Sârmei – Câmpia Turzii, Industria de
Lut – Câmpia Turzii, Fabrica de Sticlă
– Turda, Uzinele Chimice, Ciment,
Electroceramica etc. Cu timpul, toate
aceste intreprinderi s-au desființat sau
și-au redus semnificativ numărul de
muncitori, așa încât lunenii au rămas
fără locuri de muncă, singura soluție
viabilă pentru ei fiind plecarea la
muncă în străinătate. Efectele acestui
exod se resimt până în zilele noastre.
Aspecte demografice
Populația din Luna a fost dintotdeauna românească.
Alături de românii luneni trăiau aproximativ 15 familii de
rromi, cu aproximativ 70 de membri.
În evidențele Parohiei, numărul locuitorilor din Luna
a fost întotdeauna însemnat, variind între 2720 persoane în
anii ‵70 și depășind 3000 de suflete în anii ‵80. Însă după
anul 1989 situația s-a schimbat, numărul locuitorilor din
Luna fiind în continuă scădere, ajungându-se în zilele
noastre ca populația aproape să se înjumătățească. Această
scădere a populației se datorează în primul rând exodului
în străinătate. Tinerii fiind plecați, populația satului este
îmbătrânită, numărul deceselor depășind cu mult numărul
botezurilor. Redăm mai jos situația botezurilor și a
înmormântărilor potrivit registrelor parohiale.

Din tabelul de mai sus se poate observa cum numărul
botezurilor este în continuă scădere, iar înmormântările
sunt tot mai multe. Dacă se continuă în ritmul acesta,
viitorul satului Luna nu va fi îmbucurător.
Potrivit statisticilor Parohiei noastre, enoriașii
ortodocși sunt astăzi în număr de 1676. Aceste persoane
locuiesc în Luna. Acestora li se adaugă aproximativ 100
de persoane de alte credințe, iar numărul celor plecați
în străinătate nu se cunoaște cu exactitate. Din numărul
ortodocșilor din Luna, peste 400 de persoane sunt de etnie
rromă, în majoritate familii tinere. Cum tinerii români sunt
plecați din sat, se înțelege că cei mai mulți botezați sunt
rromi, iar cei mai mulți înmormântați sunt români. Rromii
chiar glumesc spunând că peste câțiva ani primarul din
Luna va fi ales dintre rromi.
Elevii luneni
Aruncând o privire în trecut, nu putem să nu
ne gândim cu nostalgie la elevii Școlii din Luna, care,
devenind oameni de nădejde au făcut cinste satului lor în
toate colțurile țării. Ani la rând, la Școala din Luna erau
câte două clase paralele. Se făceau cursuri și după masa, iar
disciplina era la înălțime. Dar, după cum s-a putut observa
din situația pe care am prezentat-o mai sus, numărul elevilor
a scăzut de la an la an.
Astăzi, Școala din Luna supraviețuiește nu
datorită românilor, ci datorită rromilor. Copiii românilor
(aproximativ 5 născuți în fiecare an) se înscriu la școală în
Câmpia Turzii. Prin urmare, elevii școlii de la Luna sunt
în procent de 80% rromi. Cu toate acestea, între elevii
rromi sunt și unii care obțin rezultate satisfăcătoare. Între
șefii de promoție, pe care îi găsim amintiți în paginile
revistei Gândul Anonimului, unii sunt de etnie rromă. În
ceea ce privește disciplina, Școala Luna nu se poate lăuda.
Dar problema nu este una particulară, ci este o problemă
generală a țării noastre.
Viața religioasă
Lunenii au fost dintotdeauna foarte apropiați de
biserică. Însă biserica parohială a fost mult prea mică
pentru numărul de credincioși, putând adăposti maxim
500 de persoane, în contextul în care în Luna numărul
de ortodocși trecea uneori de 3000. Preoții Bizău Ioan și
Popescu Nicolae au încercat să mărească spațiul interior
al bisericii, dar nu li s-a permis de către regimul trecut să
facă acest lucru, reușind să realizeze doar o consolidare a
locașului de cult.
După anul 1989 s-a pus problema construirii încă a
unei biserici ortodoxe în Luna (pe Forțați), dar din păcate
s-a renunțat la idee. Din fericire, mulți luneni frecventează
mănăstirile construite după 1989 în împrejurimile Turzii
(Dumbrava, Mihai Vodă).

Starea bisericii este, în general, bună. Se încearcă,
pe cât posibil, aducerea și menținerea ei în limitele unei
funcționări normale pentru zilele în care trăim.
Lucrări de consolidare importante la biserică s-au
făcut în anii ‵80, când i s-au adăugat cele 4 turnuri și s-a
turnat o centură de beton în jurul ei. Tot atunci s-a repictat
biserica, din nefericire într-un stil necanonic pentru un
locaș de cult ortodox. Toate aceste lucrări au fost conduse
de părintele Popescu Nicolae.
După 1989, lucrările necesare la biserică au
continuat, dar sub îndrumarea părintelui Iura Vasile. S-a
schimbat acoperișul bisericii, s-a montat o centrală termică
pe gaz, s-a schimbat iconostasul și mobilierul, s-au schimbat
geamurile la biserică, s-au efectuat lucrări de întreținere la

casa parohială, unde s-au schimbat geamurile.
O altă lucrare de mare însemnătate pentru
comunitatea ortodoxă din Luna a fost construirea capelei
mortuare, tot sub îndrumarea părintelui Iura Vasile. Cu
toate că au fost și voci care s-au opus acestui demers, totuși
lucrarea s-a realizat în anul 2009, dovedindu-i-se utilitatea
și mulțumind pe toată lumea, chiar și pe cei care la început
s-au opus. Capela s-a construit în incinta cimitirului și este
folosită, cu acordul Parohiei Ortodoxe Luna, de către toate
celelalte culte din localitate.
Din profundul respect față de înaintașii trecuți la cele
veșnice și care își au odihna în cimitirul din Luna, părintele
Iura Vasile, împreună cu Consiliul Parohial, au luat decizia
de a colecta de la fiecare familie o sumă aproape simbolică,
10 lei pe an, pentru îngrijirea cimitirului. Înainte de a lua
această măsură, cimitirul era licitat. Era foarte râvnită iarba
cimitirului pentru hrana animalelor, care erau foarte multe
în comună. Cei care câștigau licitația aveau datoria să
curețe cimitirul. Dintre toți cei care au curățat cimitirul, în
memoria lunenilor a rămas până azi numele credinciosului
Vitan Carol, care a pus mult suflet în curățarea cimitirului.
După anii ‵90, numărul animalelor a scăzut tot
mai mult, scăzând și interesul pentru licitarea cimitirului,
care rămânea de multe ori necosit. Lucrurile au căpătat o
oarecare stabilitate odată cu angajarea domnului Marin
Gheorghe, care s-a ocupat de cimitir timp de 8 ani. Plata
dumnealui se făcea din cei 10 lei adunați de la familiile din
sat. Din anul 2018, curățarea cimitirului a căzut în sarcina
îngrijitorului Parohiei, Giurgiu Ioan, angajat cu normă
întreagă, pentru acoperirea orelor din contractul de muncă.

Dacă este să ne referim la aspectul administrativ
local, după Primul Război Mondial, ochii tuturor locuitorilor
comunei Luna s-au îndreptat spre conducerea bisericească
din sat. Astfel, persoana pusă în fruntea Consiliului
Național Local, prima formă de organizare administrativă
de după Primul Război Mondial a fost preotul Pop Gavril,
parohul din acea vreme. El a fost delegatul comunei Luna
la Marea Adunare de la Alba-Iulia din data de 1 Decembrie
1918 și s-a numărat printre semnatarii actului Marii Uniri.
Relația Parohiei Luna cu Primăria și cu Consiliul
Local Luna a fost dintotdeauna bună. Parohia a participat
la toate evenimentele organizate de Primărie de-a lungul
timpului, iar reprezentanții Primăriei au fost alături de
Parohie la toate momentele ei de sărbătoare.
Actualul primar, domnul Giurgiu Aurel, are o
deschidere deosebită față de Parohia Luna. În fiecare an,
împreună cu Consiliul Local, sprijină financiar Parohia
cu anumite sume de bani pentru susținerea lucrărilor
desfășurate sau execută lucrări cu utilajele proprii în
folosul Parohiei. În anul 2018 Primăria a executat în
curtea bisericii un monument de excepție închinat eroilor
neamului. Totodată a înfrumusețat curtea bisericii în jurul
monumentului cu pavaj, cu gazon, plantând în jur arbuști și
plante ornamentale. Tot anul trecut, Primăria a achiziționat
un autocar pe care îl pune la dispoziția Parohiei ori de câte
ori este nevoie.
Relațiile cu Școala Gimnazială Luna
Se cunoaște faptul că preoții și cântăreții bisericești
erau printre puținii săteni care cunoșteau carte. Învățământul
se practica în familie, românii neavând dreptul la sistem de
învățământ organizat.
În anul 1787 s-a înființat prima școală la Luna
pentru copiii românilor și era patronată de Biserică, dascăli
fiind preoții sau cântăreții bisericești care aveau pregătirea
necesară. Nu se știe unde funcționa efectiv școala, dar
putem bănui că era undeva în apropierea bisericii. Preotul
Pop Simion, care a slujit la Luna între anii 1884-1911,
este cel care s-a ocupat de construirea unei clădiri noi,
din cărămidă, pentru școală. Este vorba de clădirea unde
funcționează astăzi Căminul Cultural.

După Primul Război Mondial, școlile au fost trecute
în grija Statului. Devenind instituție separată de Biserică,
Școala a colaborat cu Biserica, mai ales în privința predării
religiei. În anii dominației comuniste, legăturile Bisericii
cu Școala au fost întrerupte. Colaborarea a fost reluată după
1989, când s-a reintrodus religia ca materie obligatorie
în școli. La început, rolul de profesori de religie a fost
îndeplinit de preoți, dar mai apoi a fost preluat de profesori
de religie specializați.


La Luna, relațiile Bisericii cu Școala Gimnazială
sunt foarte bune, mai ales că directorul Școlii, doamna Rus
Maria este soție de preot, iar profesoara de religie, doamna
Pop Violeta, de asemenea.
Între Parohia Luna și Școala Gimnazială Luna
există un Protocol de cooperare, care se înnoiește din doi în
doi ani. În acest Protocol sunt specificate activitățile ce pot
fi desfășurate în cadrul unui an școlar. În baza Protocolului,
Parohia se obligă să prevadă în bugetul său anumite sume
de bani care să fie destinate Școlii.
Prima manifestare din cadrul Școlii la care Biserica
este invitată să participe este începutul anului școlar, când
preotul paroh săvârșește slujba de binecuvântare a elevilor
și a cadrelor didactice. În colaborare cu preotul Moldovan
Gabriel, doamna profesoară Pop Violeta selectează și
pregătește elevii pentru participarea la mai multe festivaluri

concurs de colinde tradiționale.

La 1 Decembrie a fiecărui an, la sărbătoarea
Sfântului Nicolae, în preajma Nașterii Domnului și la Ziua
Eroilor, elevii Școlii Gimnaziale Luna susțin frumoase
programe la biserică. Cu aceste ocazii, elevii sunt răsplătiți
din partea Parohiei cu cadouri.
În anul școlar 2017-2018, preotul Moldovan
Gabriel, cu permisiunea doamnei director Rus Maria, a
predat elevilor din clasele I-IV câteva cursuri de toacă, la
sfârșitul cărora s-a organizat un concurs de bătut toaca.
Pe tot parcursul anului școlar, preotul este prezent
la toate manifestările desfășurate la școală. La sfârșitul
anului școlar, preotul este invitat să săvârșească slujba de
Te Deum, după care asistă la festivitatea de premiere a
elevilor. Parohia contribuie la cumpărarea cărților pentru
premierea elevilor.

Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.