PARTICIPAREA ROMÂNIEI ÎN COMPETIȚIA EUROPEANĂ ȘI GLOBALĂ A COMERȚULUI ELECTRONIC

Special pentru revista Gândul Anonimului

Viorel Nicolae GAFTEA

Demersul politic și economic se accentuează, pe o competiție care are la bază progresul tehnologic, digitalizarea economiei, acapararea și controlul piețelor, atât pe plan național, european cât și global. Viziunea europeană versus cea globală începe să conștientizeze o luptă deschisă bazată pe competitivitate și prezență globală, inclusiv acapararea piețelor.

Vom aborda în acest prim demers viziunea și politicile privind piețele digitale și de comerț electronic, pe cele două paliere: european și global, dar urmărind și impactul național. Competiția națională este identificată ca facând parte din aceste abordări, cu posibilitatea de a se remarca prin considerente de mărime a propriei piețe și capacitate de accesare la nivel european sau cu mult efort la nivel global.

Piaţa Unică Digitală2 a Uniunii Europene a devenit o strategie în sine, desprinsă din cadrul Strategiei Agenda Digitală 2020, adoptată și în România. Ca orice inițiativă nouă, aceasta trebuie să facă față unor numeroase Oportunități și Provocări. Situația în România, a unor politici de participare la piața unică digitală este dependentă de factori de context privind: Portabilitatea transfrontalieră, Geoblocarea serviciilor, Inovația și reglementarea pentru platformele și piețele digitale dezvoltate, gestionarea Fluxului de date și standardele utilizate, capacitatea Rețelelor de bandă largă, Investițiile publice şi concurența pe propria piață și în Piaţa unică a telecomunicaţiilor, cu respectarea principiilor privind neutralitatea rețelelor şi concurența.

Strategia Națională Agenda Digitală pentru România-2020 constituie primul document de abordare a subiectului în contextul european și este continuată de alte demersuri care să ajute participarea și tranziția către piețele digitale. Sunt demersuri inițiate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerțși Antreprenoriat și Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaţionale care a inițiat un proiect-studiu de un milion de euro pentru comerțul electronic.

Se punctează nevoia de cooperare sinergică între sectorul productiv, piețe și consumatorii finali de bunuri și servicii digitale; nevoia de convergență tehnologică a bunurilor și serviciilor și interoperabilitatea acestora și în final nevoia de integrare aprofundată printr-o bună guvernanță. Sunt aspecte la care noi ca țară suntem deficitari. Contextul liberei circulații a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor reprezintă cadrul de funcționare și dezvoltare. Problemele majore existente care afectează întregul demers la scară europeană sunt: geoblocarea, drepturile de autor,complexitatea taxei pe valoarea adăugată (TVA), conceptul de acces prin furnizarea de infrastructuri și servicii de mare viteză, securitate și de încredere. Observăm că există o mare dependență de securitatea cibernetică, protecția datelor personale, siguranța tranzacțiilor și transferurilor financiare.

Piaţa Unică Digitală constituie o oportunitate de recuperare accelerată a decalajelor economice și sociale pentru state a căror integrare economică europeană trebuie aprofundată, ca și în cazul României. Înțelegerea convergenței digitale, a convergenţei tehnologice în cadrul pieţei sau industriei trebuie să răspundă nevoilor extrem de diversificate ale Piaţei Unice Digitale. Pentru Uniunea Europeană, Piaţa Unică Digitală reprezintă un demers pentru dobândirea unui statut de actor digital global și recuperarea decalajelor față de Statele Unite ale Americii (SUA), China și Asia, iar pentru statele membre și România reprezintă motivația transformării și adaptării la contextul economic și social ce caracterizează economia digitală în era informațională.

În cadrul climatului actual economic și de securitate fragil, este greu de anticipat cu exactitate către ce anume tinde piața unică digitală europeană, necunoscutele fiind legate de ritmul în care va evolua piața globală în următorii ani și de determinarea politică a statelor membre pentru desăvârșirea și consolidarea unei piețe unice digitale.

Poziţia României3 în ierarhia mondială a competitivităţii este reflectată de ocuparea locului 53, în a doua treime a clasamentului iar sectorul digital (TIC) din România este caracterizat cu precădere de indicatorul compozit DESI4, prin situarea pe ultimul loc între cele 28 state ale UE. Pornind de la aceste realități să vedem ce se întâmplă la nivel global.Imaginea globală a impactului digital se poate caracteriza prin numărul de utilizatori şi consumatori digitali:

România este pe de o parte un actor foarte mic și puțin competitiv, dar poate avea acces prin tehnologiile digitale, prin e-commerce la o piață uriașă. Competiția globală capătă valențe deosebite, capătă agresivitate comercială, fiscală, teritorială.

În piaţa digitală de e-commerce la nivel global organizațiile reprezentative s-au mobilizat pentru a încerca o sinergie pe calea dezvoltării a tuturor țărilor, fapt care să conducă la o mai bună cooperare, înțelegere, parteneriate sociale și economice. Vorbim de Organizația Națiunilor Unite –(ONU), de Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), World Trade Organization (WTO), de Banca Mondială. ONU Geneva a organizat în 2017 pentru prima dată, apoi în 2018 a doua conferință „Intergovernmental Group of Experts on E-commerce and the Digital Economy, 2nd session”, în cadrul UNCTAD’s E-Commerce Week 5 16-20 Aprilie 2018 la Palatul Națiunilor Unite la Geneva. (http://unctad.org/en/conferences/e-week2018/Pages/Programme.aspx )

În cadrul reuniunii s-au dezbătut „Dimensiunile de dezvoltare ale platformelor digitale”, și perspectiva comerțului electronic,cu rolul tot mai mare al platformelor digitale și pașii concreți în valorificarea acestor tehnologii în evoluție pentru o dezvoltare durabilă, pentru o economie digitală. Participarea subsemnatului, ca singurul reprezentant din România, la evenimentul E-Commerce Week, ONU-Geneva, a fost valorificată în 2017 și prin semnalarea în plenul adunării a lipsei României din statisticile tipărite distribuite participanților, din indexul stării e-commerce-lui în cele 143 de țări analizate.

Problemele globale pe domeniul e-commerce sunt tratate cu o atenție deosebită atât pentru grupul LDC ( low developed countries) dar și pentru statele dezvoltate. Pentru a sintetiza cum este privită evoluția globală vom preciza câteva probleme majore ce trezesc atenția la nivel global: Impactul deosebit generat de Estonia prin inițiativele sale în domeniul IT, al serviciilor create pe teme ca: e-Democracy, e-Rezidency, e-Identitity;
Impactul creat prin Strategia e-Commerce dezvoltată de Egipt și preluată global ca o bună practică;

Impactul generat de Africa, în accensiune economică, cu țări cu o populație uriașă, Egipt cu 80 milioane din care 40% foarte tineri, Algeria cu 200 milioane populație majoritar tânără, alte numeroase țări cu populații uriașe și gata să emigreze spre Europa. Aceste perspective generează un nou cadru al evoluțiilor în următorii ani, vor schimba tendințele de evoluție pe plan economic, financiar, demografic, instituțional. Dacă amitim de marii competitori; Amazon, AliBaba, Google, Facebook care au deschis și opțiunea comerțului electronic și care depășesc valoric și din punctul devedee al capacității performanțele naționale a multor țări, observăm că fîcând această paralelă între viziunea europeană și globală pe e-commerce, Europa este și ea în fața unor provocări globale cărora încearcă să le facă față, să le controleze, să se protejeze.

Pentru România aceste probleme au un impact și mai puternic, însă putem enumera câteva servicii de piață digitală care mențin România în circuitul economic și comunicațional european:

piața de capital și bursieră BVB (www.bvb.ro);

bursa monetar-financiară și de mărfuri Sibiu (www.sibex.ro);

bursa de mărfuri BRM (www.brm.ro);

piața de energie OPCOM (www.opcom.ro);

sistemul electronic de achiziții publice SEAP (www.seap.ro).

sistemul de comerț electronic eMAG (https://www.emag.ro/) și alte magazine on line.

Piața e-Commerce din România este estimată de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO https://www.armo.org.ro/) pentru 2017 la valoarea de 2,8 miliarde euro, cu 40% mai mult decât în 20166.
România este într-o poziție în care sectorul privat românesc nu are capacitatea de a fi competitiv cu capitalul străin, este în situația în care deschiderea totală a pieței poate sufoca piața internă, mai puțin competitivă și invadată de oferta externă. Problema a fost tratată și într-un studiu al Institutului European Român, SPOS 2017 – România și Piața Unică Digitală a Uniunii Europene. Oportunități și provocări cu autori: Viorel-Nicolae GAFTEA (coord.), Angela IONIȚĂ, Ionel NIȚU, Iulian-Florentin POPA.

Contextul analizat privind o paralelă între o viziunea europeană și cea globală trebuie privit și în contextul evoluțiilor tehnologice, aici amintim de blockchain, de inteligența artificială, de noile directive europene ce au intrat în aplicare în luna mai 2018 pentru protecția datelor cu caracter personal și rețelele informatice (GDPR, NIS), elemente care se manifestă diferit la nivel de continente (America, Europa, Asia, India).

Trăim intr-o lume globală și trebuie să ne aliniem și la potențialul ei în privința supra-ofertei și al oportunităților generate de cererea acestor piețe cu sute de milioane de consumatori. Suntem într-un stadiu tehnologic avansat, dar doar 40% din populaţia globului e conectată la internet. Producția rămâne principalul factor de dezvoltare, iar comerțul electronic devine calea de valorificare și impact pentru alte sectoare auxiliare privind desfacerea și infrastructurile necesare, sistemele de plăți electronice, sistemele de servicii electronice.

Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.