Lansarea volumului de poezii Bucle de lumină de Florian Laurenţiu Stoica (Stoika)7

Cenușiul zilei de joi 13 noiembrie 2014,
mi-a fost iluminat de desfășurarea unui
eveniment cultural de excepţie, care a reușit să
îmi alunge, oboseala acumulată în orele de
program și să-mi înnobileze pentru câteva ore
existenţa, cu bogăţia conţinutului său. Este
vorba despre Lansarea cărţii de poezie Bucle de
Lumină a polivalentului artist și om de cultură
Florian Laurenţiu Stoica (Stoika), publicată la
Editura Semne, București în 2014. Cu o ţinută
grafică elegantăși sugestivă, îmbrăcată într-o
strălucitoare și luminoasă haină de gală, această
carte odihnitoare, completează fericit domeniul
de creaţie al unui contemporan remarcabil, un
om dăruit artei și societăţii, un împătimit al
actului de creaţie artistică, pentru care sculptura,
pictura și poezia sunt teritorii, de exprimare
emoţionantă și convingătoare, a unei prolifice
conștiinţe creatoare.

Florian Laurenţiu Stoica, descendent și
continuator al unei familii de elită, cu rădăcini
în boerimea de vază a evului mediu românesc,
reprezintă el însuși cu succes elita societăţii
românești contemporane și prin tot ceea ce face
întreprinde și realizează în domeniul pragmatic
al derulării afacerilor profitabile, în domeniul
civismului și al exprimării și afirmării și
susţinerii valorilor culturale ale societăţii civile
în democraţia contemporană și la urmă dar nu
mai puţin important, performant în domeniul
propriei creaţii artistice și literare, demonstrează
cu putere că identitatea românească
inconfundabilă și necesară, într-o lume inundată
de valul nivelator al proceselor de globalizare,
are forţa și resursele de exprimare pentru a-şi
asigura continuitatea, și pentru a constitui
pentru prezentul trăit și pentru generaţiile
viitoare, un scut de apărare și păstrare a
valorilor culturale românești autentice și pline
de vigoare și originalitate.

Dimensiunea principală a creaţiei
poetice reflectată în temele tratate în volum este
în opinia noastră patriotismul, sentimentul

apartenenţei, ilustrat prin referirile, pline de
respect și admiraţie la trecutul familiei,
strămoșii care ne privesc și ne veghează,
”Vin
de demult,/Veacurile îmi tulbură gândurile/ Dar
dedesubpt,/ Sunt sigur că moșii mei, admiră
prezentul șimai ales valorile”( Strămoșul).
Marcat de un sentiment al datoriei și
reponsabilităţii faţă de străbuni, autorul se
înclină cu admiraţie în faţa faptelor lor,
” Sunt
răspândiţi, pe’ntinsul ţării/ Ei, Stoika,
multiseculari, în datini/ Au înfruntat istoria
printre străini/de strajă au fost pe ale ţării
fruntarii” (Ai mei strămoși).
Integraţi în
eternitatea destinului omenesc ”un bulgăre de
lut”, adeseori fără a le fi fost recunoscute în
timpul vieţii eforturile pentru apărarea ţării,
așteaptă din partea urmașilor, ”
Ca datorie
morală, dezbrăcată de orgolii
” salvarea
numelui, poetul recunoscâdu-le o dată în plus
măreţia și nobleţea
” N-au nevoie de nimic, ei
sunt istorie./Nu creșesc milă, doar relevaţi,/Au
fost genii oameni mari și elevaţi/ În lume au
lăsat, dovada peremtorie” ( Ai mei strămoși).

Poetul se legitimează și ca o conșţiinţă
trează, atitudine coșbuciană de ”suflet în
sufletul neamului” atent și fin observator al
realităţii timpului trăit, văzută cu ochi critic și
necruţător, judecată și evaluată cu luciditate, și
cu o dorinţă de sancţionare și îndreptare a
multelor aspecte, ce nu fac cinste societăţii
românești contemporane, atitudine civică de
înalt patriotism ilustrataă în poeme descriptive
de observaţie acidă
”Blocuri măreţe construite
mai mult cu muncă și cu ură./Oamenii, iarna,
tremură, nu-și plătesc întreţinerea, îi taie la
căldură/Construim în dorul lelii, mâzgălim
pereţii, orașu-i plin de gropi/ Avem sărbători cu
nemiluita, ne rugăm fals, ne spovedim la
popi/De vinerea orașul se golește, pleacă
fiecare la mare/ori lamunte, să toace bani cu
nemiluita,că-itare-/ Apoi, se strâng găștile pe
stadioane, aruncă fumigene, se bat în parte cu
forţrle de ordine/ Anină sloganuri, mâzgălite’n
pripă, ades jignitoare / Vezi, doamne,
pentru’ncurajare, deranjează zone minoritare
/”Fetiţele ” sunt răpite de gipane ce ies din
oraș pe-ntunecate/”Cadânele” supuse ascultă
când vor păși în palate.” ( Bucureștiul)
.

Căutarea unei speranţe, au unui echilibru
posibil, într-o lume invadată de tentaţia
lăcomieiși povara acumulării fără margini
pentru fiecare este, imaginată ca rezultând din
încâvăluirea buclelor de lumină divină, imagine
de sorginte creştină ce dă de faptși titlul
volumului oferind o speranţăși alinareși pentru
cei umiliși lipsiţi de avere, ”
Umilul să spere/Cel
fără avere/Că sus e o cărare/Pentru
fiecare”(Bucle de lumină
).

Între temele de meditaţie lirică din
volum sunt prezente cele legate de marile
religii, iudaismul, Islamul, Budhismul, cu
accent valorile tradiţionale ale creștinismului
ilustrate în poezii ca
Toţi suntem egali, Dorinţă
ultimă, El, Paștile, Meditaţie creștină, Călăuză,
Dedicaţie.
Mesajele sunt pline de pioșenie dar
reflectă și înţelegerea fundamentală, acondiţiei
umane în relaţie cu divinitatea darși a
umanismului profund al iubirii, credinţeiși
moralei religoase profunde.

Poezia de dragoste nu lipseşte din
teritoriul liric al creaţiei incluse în acest volum
”Vedeţi, eu cânt iubirea sănătoasă./Festinul ei,
e cum începe/ cei mici nu au cum înţelege,/
Bătrânii nu m-or mai pricepe.
! (rondeluul Eu
Cânt
). Fiorul, frumuseţea, amăgirileși
dezamăgirile iubirii sunt cântate în stil
romanticși în poeziile
Să revin…, Să-mi pese,
Nocturnă
.

Ecouri din lirica marelui poet al
ţărănimii se regăsesc reluate explicit și în poezia
Sens de viaţă ”O luptă-i viaţa deci te luptă!”/
Nu-ngenunchea la efemere legi!/De cugeţi la a
doua Înviere, să alegi, Trăirea ta de realitate
poate-i ruptă”
. Frământată și plină de îndoieli
conștiinţa poetului pune sub semnul întrebării
promisiunea finală din cele 9 fericiri ale
credinţei creștine soluţia fiind de rostuire fiind
una pământească consfiinţită totuși de unirea în
faţa altarului. O îndreptare posibilă a relelor din
comportamentul omenesc al vremii este oferită
clasic prin recursul fabulistic la modele din
natură în poemele din finalul volumului
Ia
aminte
, Melcul, Om și pradă.

Bogăţia emoţională a volumului este
amplificată de paginile cu reproduceri ale unor
lucrări de sculpturăși pictură asociate mesajului
poemelor, care astfel fericit dimensiunea
creatoare a personalităţii autorului.
Evenimentul a marcat participarea unui
mare număr de auditori, personalităţi ale vieţii
culturaleși artistice, bucureştene.

Desfăşurarea programului a fost
moderată de poeta Doina Bârcă iar în prezidiul
a fost format din a fost format din personalităţi
de primă mărime ale vieţii culturale.

Au rostit alocuţiuni despre carte poetul
Marian Dumitru, profesoara de limba româna
Floarea Necşoiu,, criticul literar Nae Georgescu,
poetul Geo Călugăru, criticul literarși editorul
Ion C..ștefan, scriitorul Florin Grigoriu. Autorul
a mulţumit audienţei pentru participareși a
exprimat în intervenţia sa bucuria de a fi reuţit
să adune între coperţile cărţii reyultatul
creaţilorsale lirice elaborate de-a lungul a
câtorva yeci de ani de viaţă.

Au recitat actorii ioan Arcudeanși doina
Ghiţescu, deschizând astfel spectacolul artistic
care a companiat evenimentul lansării de carte.
După vraja poeziei farmecul muzicii
autentice a adăugat orelor din după amiaza
trăită la Sala Dalles un plus de emoţieși vibraţie
sufletească.
Au concertat soprana Ana Ciobotari,
duetul Duo Semiramis-Danciu Alina (harpă)și
Cristina Răducan (flaut) precumși formaţia
Song Peter Pop/Band.
Evenimentul s-97a încheiat cu invitaţia la
un moment de socializare în hallul sălii prilej
pentru participanţi de a schimba păreri despre
ceea ce au trăitși au aflat în cursul manifestării.
Personal aş dori ca semenea momente de graţie
existenţială să mi se ofere cât mai des spre
bucuria sufletuluiși a minţii.
Gheorghe Indre 

Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.